0

Goana după joacă

Mă gândesc de pe acum la zilele în care vom sta mai mult prin casă. Ai ca opțiuni pentru zilele fără parc teatrul, un loc de joacă indoor, un atelier. Sau poți sta liniștit între pereții tăi și să nu cauți idei de joc, de stat degeaba dar să ai parte și de joc și joacă, relaxare, conectare. Rele sunt zilele acelea când boțul e mucos, tușeste, și la fel de rele cele când, chiar dacă ai vrea să ieși, e mult prea urâtă vremea ca să scoți mașina și pe tine să te cari mai mult de câțiva cm de lângă pat. Nu mai zic de copilul cu dispoziție ca vremea.

Eu, în zilele astea, aș citi, sau m-aș uita la tv, chiar și la emisiunea lui Iulian cu fierari și cuțite, numai că:

– dacă citesc ceva, musai să fie și Loli implicată, oricât de lungi i-ar fi lumânările de la nas. Nu cumva să citesc beletristică, în legea mea, iar Loli cartea ei. Ea vrea să citesc doar tartea Loli (adică cartea ei, oricare ar fi ea în momentul ăla). Și asta fac, deși nu am tragere de inimă la început, numai că ea bate din palme și ce frumoasă mi se pare cartea ei 🙂

– dacă deschid tv-ul vrea sene (desene), a rezistat vreo 2 ori pe canalul cu animaluțe, nu e încă fun documentare. Cum de ceva vreme s-ar uita în disperare la Prietenii cățeluși, la turse (Mickey și piloții de curse) am făcut program când, cum, cât privim în televizor (mă rog, e muncă în desfășurare, cu proteste de rigoare). Dacă ne uităm la ceva, ne uităm împreună, nu doar ea și eu sunt prin alt ungher al casei.

De când merge la grădiniță nu am reușit să mai punem la cale activități funny, pe nevoi de motricitate, cogniție și nici eu nu am inițiat jocuri noi, elaborate. Vine obosită și ne lăsăm duse de val. Dacă simte nevoia de liniște, joc calm cere plastilina sau culorile finger paint. O las să își facă de cap. Uneori cere cărți sau cartoane.

De cele mai multe ori trecem pe la librărie, în drum spre casă, de unde luăm fie ceva de decorat, fie forme din spumă, un ceva cu care să ne jucăm, să dezvoltăm o idee de moment. Le las la vedere și o las pe ea să mă invite. Mami, ata! Și încropim ceva ad-hoc.

Ca să exemplific:

Joc cu forme: recunoaștem forme și culori lejer, no pressure, e destul de edgy după o dimineață la grădiniță și nu mai vrea reguli. Eu desenez, ea caută și lipește.

– Culori și desen – îi place mult. Cere foaia și eu desenez diverse, ea colorează și cere ajutor ca să nu depășească. Doar la primele, apoi gata! Se dezlănțuie muult pe lângă.

 

Săpatul după dinozauri – Aveam de mult 2 cutiuțe mici – diging set (nu cred că avea răbdare pentru un set mare) cu cranii de dinozauri de descoperit. Am vorbit eu acolo despre arheologi, săpături arheologice, creaturi dispărute. Nu știu dacă a emoționat-o vreun pic, știu că mizeria și tot procesul de descoperire i-a plăcut mult. Nu a fost interesată de lipit și montat craniul.

Plastilina – După ce o frământă și taie felii până se plictisește (de fapt, cred că ajunge la punctul în care și-a ordonat gândurile ei după  prima jumătate a zilei, după grădiniță, somn de prânz) cere să mă implic. Eu conturez, ea lipește sau recunoaște desenul și lucrează cu plastilină pe el.

Contur după șablon – Șabloanele le avem tot timpul la dispoziție. Îi place mai mult să bage degetele prin ele și să se uite prin ele, ca printr-un binoclu. În fine, face conturul cu limba de-un cot afară. Are gestică de desen când se concentrează :)))

Cutia luminoasă merge în zilele ploioase când în casă e mai mult întuneric și e foarte versatilă. Nu e nevoie de pregătire pentru joacă, scoți carioci, mărgele și lași lucrurile să meargă.

Înainte, pe lângă usual stuff (joc de voie, cum s-ar zice) gândeam activități pe nevoi, le pregăteam din timp, o pregăteam și pe ea. Am exemplificat lucrurile de mai sus drept idei ce nu necesită pregătire cine știe ce. Sunt sigură că nu sunt noutați pentru vreunul dintre voi. Merg pe orice vreme de stat sau nu în bârlog.

Uneori eu simt presiunea de a lucra chestii cu Loli, să exersez în plus una alta, să o duc să experimenteze singură ateliere, jocuri. Dar nu e must să lucrezi printr-un joc predefinit o nevoie a copilului sau să urmeze cursuri după cursuri (doar dacă există o nevoie specifică și asta trebuie să facă).

Cu lejeritate, orice joc, indiferent de nevoile de joc se poate îndrepta spre ce te interesează ca însușire abilitate, exersare. Și nici nu îți trebuie cine știe ce materiale și pregătire specializată.

Am punctat lucrul de mai sus pentru că recent o prietenă (care ține ateliere) povestea despre disperarea părinților de a duce/ face cu copilul cât mai multe cursuri, ateliere, cum e o adevărată alergătură și competiție în a antrena mintea copilului. De către alții, de cele mai multe ori, micșorând timpul cu el, conectarea cu el și orice nevoie a lui.

Este foarte bine că avem resurse pentru asigura experimentarea unor lucruri inedite pentru copil, care să nască pasiuni, să le hrăneasacă, numai să nu uităm că timpul lui cu părinții, cu părintele este la fel de important. 

Oricât de interesant o fi să facă nu știu ce atelier sau joc, dacă tu nu ești acolo, nu atelierul îl va ține minte, iar dacă timpul lui cu tine s-a rezumat doar la șoferia casă – atelier și invers, poți să fii sigur că asta îți va spune când va fi mare. Iar dacă butonezi telefonul alături, nu ești acolo, deci nu e timpul lui cu tine.

 

0

O întâlnire specială cu Tosha Schore

Vineri am fost la o întâlnire specială Parenting Ads – Despre ascultare și bucuria de a fi. Loli mi-a dat liber, s-a dus în parc cu tati, și eu am avut ocazia să cunosc pe co-autorul cărții ”Listen: Five Simple Tools to Meet Your Everyday Parenting Challenges”, Tosha Schore. La invitația Otiliei Mantelers, Tosha a venit în România să vorbească despre această carte, un nou besteseller pe partea de parenting, care prezintă părinților 5 instrumentele practice, utile, testate pentru provocările de zi cu zi, cu pruncii mici și mari. În plus, o veste bună: cartea se află în curs de apariție la Editura Humanitas, în colectia H Parenting.

Recunosc că nu știam nimic despre Tosha înainte de întâlnire. Este o prezență foarte plăcută, degajată, like most americans, și deși cu emoții, care nu se vedeau deloc, Tosha s-a descris ca fiind un om care poartă încă 3 pălării, pe lângă cea de mamă a 3 băieți, adică: de scriitoare, Hand in Hand Parenting trainer și Parenting Boys Peacefully coach.

Mi-a plăcut cum a pus problema – De ce încă o carte de parenting?  Fac o paranteză: raftul meu e plin, unele citite pe jumate, altele pe capitole, că voiam doar ce mă interesează, altele nerăsfoite, altele subliniate mult. Numai că, uneori, tot ce e în cărțile astea nu mă ajută să fac față provocărilor Lolitei, și, în ultima vreme, ajung să strâmb din nas când îmi spune cineva uite, ce carte bună, o ai, ai citit-o? Deci, da, mi-a plăcut că ea și co- autorul Patty Wipfler (fondatoarea Hand in Hand Parenting) au gândit-o de la început pe ideea de cum ar ajuta părinții încă o carte de parenting?

În scrierea cărții autoarele au pornit de la dorința de a da speranță părinților, ideea a fost să nu livreze doar teorie, ci să fie ceva mai mult, părinții să se simtă conectați, înțeleși. Au pus pe hârtie cuvinte care să le ghideze în scrierea cărții și de la care să nu se abată.

Listen, încă o carte de parenting? Tosha a spus așa -pentru că ajută părinții cu:

  • 5 instrumente practice pe care orice părinte le poate folosi. Aceste instrumente ajută la o bună conectare cu copiii, ajută la dezvoltarea inteligenței emoționale, la o mai bună cooperare, dezvoltă abilitatea de învățare pe măsură ce cresc. Cartea oferă informații detaliate însoțite de exemple de situații, povești de la părinții (un capitol întreg) care au implementat aceste instrumente pentru a gestiona, înțelege acele comportamente dificile ale copilului lor. Și au dat rezultatete. Iată ceva nou pentru o carte de parenting.

Bun, Tosha a subliniat – carte cu multe exemple practice și nu e nevoie să fie citită din copertă în copertă, te poți folosi doar de capitolele care îți servesc situației tale. Destul de curajos să spui asta, nu?

  • O idee pe care nu o regăsim în alte cărți de parenting – listening partnership – un fel de parteneriate de ascultare între părinți – cum ne simțim ca părinți, ce simțim ca părinți? Ideea este că părinții care se ascultă, formează o comunitate, fără să se judece sau să se consilieze, clarifică și vindecă adesea emoții toxice. Prin aceste parteneriate copiii beneficiază foarte mult, deoarece un părinte calm, liniștit va fi un bun ascultător pentru copilul lui.
  • unelte care înlocuiesc recompensa și pedeapsa, deoarece nu aduc cooperarea, poate doar pe termen scurt și deloc sănătos pe termen lung.
  • instrumente simple pentru a ușura teama pentru copiii agresivi care sunt, de fapt, copii speriați.
  • special time – timp special sau jocul în condiții de siguranță, când copilul tău este șeful și este doar despre el. Restul lumii dispare, nimic nu este urgent, este doar timpul lui.

Vorbele astea mi-au plăcut mult. Musai să le imprimăm pe creier, când copilul face ceva neadecvat din punctul nostru de vedere – copilul face întotdeauna tot ce poate, îi stă în putere ca să spună ceva – o temere, nemulțumire. Recunoscând acel comportament ca un strigăt de ajutor, doar așa îl poți ajuta. 

Tosha a vorbit și despre lucrul cu băieții. În general actele de violență sunt creditate băieților, bărbaților. Acești bărbați au fost băieții unor părinți, unei mame (mamma’s boy) și undeva s-a produs un declick. Tosha lucrează cu familiile de băieți, în ideea de ajuta părinții să prevină declick-ul, să crească bărbați putenici, sensibili și care să nu simtă nevoia de violență atunci când nu obțin ceva sau nu ajung la rezultatul dorit cu ei sau în rapot cu cineva. Mai multe despre Parenting Boys Peacefully găsiți pe site-ul ei http://toshaschore.com/.

La finalul întâlnirii a fost o sesiune de întrebări. Pe blogul Valeriei poți citi despre Un instrument de parenting pentru orice tatic. Eu n-am avut o întrebare anume, mi-am clarificat gânduri ascultând întrebările celorlalți și din răspunsurile invitatei.

A fost o întâlnire tare faină, sper să o revăd pe Tosha undeva la începutul anului viitor. Da, așa am auzit, stai pe recepție, Parenting Ads împreună cu Otilia Mantelers pregătesc ceva interesant pentru la anul.

 

Photo credit: Parenting Ads

 

 

 

0

Sâmbătă asta începe Parenting Academy, cu Pași pentru o sarcină sănătoasă!

Mare bucurie când am rămas însărcinată cu Loli. Am făcut scenarii cum să le spunem părinților. Tatălui meu îi plăcea reclama de la Giusto, cea cu o să avem un nepoțel. Chiar am cumpărat o sticlă ca să bem ceva de sete cică și să se prindă bunicii. A fost distractiv! Cum am dat de știre în două case, sticla a fost plimbată între părinți și socri. Cred că și acum e pe undeva nebăută, pe la ai mei, prin balcon. S-a băut șampanie și apă (eu) atunci.

După efervescența celor 2 liniuțe pe băt, am început să caut medicul cu care să nasc. Aveam un medic ginecolog la care mergeam, dar nu eram convinsă că vreau să nasc cu el. Eu eram avidă de informații, pentru că simțeam nevoia să fiu organizată din punct de vedere medical (analize, alimentație etc) pentru lunile ce urmau și, în afară de confirmarea sarcinii, nu mi-a transmis încrederea că e persoana potrivită. Până să găsesc medicul cu care să nasc, am schimbat alți doi.

Noi nu am programat copilul, adică îl așteptam, dar nu munceam strict la asta. Știți ce spun. Eram pregătiți în sensul de perioada fertilă, stil de viață sănătos, analize la zi, eram pe poziție la situații de genul – dacă am ceva incertitudini privind starea mea de sarcină sau nesarcină să fiu atentă la medicamente, alcool sau alte lucruri care să îmi pună în pericol sămânța de pui de om. Știam stadii, câți centimetri crește pe lună, puțin despre alăptare.

Este importantă documentarea de dinainte de sarcină, contează la fel de mult să alegi un medic care să te ajute, consilieze cu sfaturi medicale competente, și, de ce nu, cu un pic de empatie ca să ajungi, în siguranță, cu puiul în brațe, după 9 luni.

Cine are deja puiul în brațe știe că prima sarcină e cea mai cea și sufli în iaurt, nu mănânci sau bagi doar bio, nu bei, nu sex (la unii), nimic care să dăuneze sămânței de om. Și hormonii au treburile lor, de nu te simți propriul stăpân. Zici că ai existențe paralele. E bine un pic de isterie, dar cu măsură, atât cât să ajungi la momentul nașterii cu bine și să te bucuri de ce ai putut plămâdi în corpul tău.

Acum aproape patru ani nu am descoperit (or fi fost, dar nu căutam unde trebuie) cursuri, întruniri, evenimente pentru mame sau viitori părinți. Mi-a plăcut când la un curs despre alăptare, viitoarea mamă de lângă mine nu era la primul copil. Eu așa credeam, aveam impresia că doar începătorii, ca mine, se documentează, merg la cursuri, evenimente. Restul, după primul copil, sunt deja școliți. Uite că și după naștere tot ai de învățat. M-am prins de treaba asta imediat după ce am ajuns acasă cu mândra. Eram în stare să plătesc în aur un manual care să explice tot, și care să aibă răspunsul fix pentru cazul fetei mele gen culoare caca, motivul pentru care oftează în somn, plus altele. Chiar și acum după 3 ani simt nevoia să aud lucruri pe care le-am făcut bine din instinct și informare corectă, dar și lucruri pe care le-am învățat și despre care mai am de apofundat. Nu mă pregătesc pentru următorul, însă îmi place să rememorez etape și să aud versiuni updatate despre cum să ai o sarcină sănătoasă.

La sfârșit de săptămână se anunță un eveniment foarte util și care cuprinde toate capitolele pe care viitorii părinți le pot bifa, astfel încât orice neliniște, nelămurire să fie evitată.

Așadar, sâmbătă, pe 28 octombrie, ora 10.00, la Hotel Sheraton se lansează Parenting Academy. Primul eveniment din acest nou proiect se numește Pași pentru o sarcină sănătoasă.

Moderatorul şi copartenerul acestei conferinţe va fi Ioana Chicet-Macoveiciuc, blogger la Printesa urbana, care susţine nevoia de specialişti în care să avem încredere, care să ne explice pe îndelete ce ni se intamplă şi ce putem face pentru a trece cât mai confortabil şi plăcut, prin aceste moment unice, minunate, dar şi dificile, cum e sarcina.

Speakeri eveniment:
– Dr. Cătălin Petru Haiduc, medic primar obstretică şi ginecologie;

– Dr. Simona Tivadar – medic primar diabet, boli de nutriţie şi metabolism, 

– Andreea Pautov Ioniţă – Professional Tree Hugger @Suntuncopac – Yoga Studio&more

Se va răspunde la următoarele:

1. Cum trebuie să te pregateşti pentru sarcină?

2. Teste şi analize necesare în sarcină în funcţie de fiecare trimestru.

3. Ce se întamplă cu corpul mamei în fiecare etapă de dezoltare a sarcinii? Ce modificări sunt normale?

4. Complicații in sarcină?

5. Planul de nastere. Ce trebuie sa cuprinda?

6. De ce ar trebui ca toţi bebeluşii să aibă parte de oră magică?

7. Ce alimente nu trebuie să lipsească din dieta gravidei şi ce alimente trebuie evitate?

8.  Activităţi fizice recomandate în sarcină în funcţie de etapa de dezvoltare a sarcinii

9. Ce riscuri apar în condițiile unei nutriții dezechilibrate pentru mama și copil?

Află mai multe informaţii, aici: https://goo.gl/d2Tkvq

Agenda completă a evenimentului este:

1. Problemele din timpul sarcinii
Pe lângă bucuria purtării în pântece a unui copil, sarcina presupune şi un grad sporit de sensibilitate. Asa se face că, uneori, apar diferite complicaţii în sarcina. Aflăm care sunt testele înainte şi din timpul sarcinii şi care sunt cel mai des întâlnite probleme în sarcină şi cum le putem preveni. de la Dr. Catalin Haiduc, Medic primar ginecologie şi obstetrică.

2. Nutriţia mamei în timpul sarcinii
O alimentaţie sănătoasă şi echilibrată creşte şansele unei sarcini uşoare, fără complicaţii şi poate creşte şansa de a da naştere unui copil sănătos. Ce nutrienţi nu trebuie să lipsească din dieta mamei, ce alimente trebuie evitate, ce înseamnă o nutriţie echilibrată, care sunt riscurile unei diete neechilibrate, câte kilograme în plus poate lua mama? Raspunsul la întrebari le vom afla de la Dr. Simona Tivadar, Medic nutriţionist.

3. Yoga în sarcină
În sarcină ai mare nevoie să te relaxezi, să îţi găseşti un echilibru interior şi să te simţi calmă. Yoga în sarcină este cea mai bună modalitate prin care viitoarele mămici se pot menţine în formă, fără să-şi pună în pericol sarcina. Vom afla toate informaţiile de la Andreea Ioniţă Pautov, mama şi Yoga guru.

Preţul biletului este de 120 lei sau poți urmări şi online la preţul de 50 lei.

Dacă nu ai rezervat un loc, o poți face aici: https://goo.gl/A17x2A. Anunță și pe alții, ca să ai cu cine sta alături.

 

credit photo: parenting-academy.ro

4

Când jocurile nu te ajută. Ce faci? 

Stăteam de vorbă cu o prietenă și cum nu ne-am auzit de ceva vreme, le-am luat pe rând: statul la oală, grădinița cu stat/nestat, educatori, răceli, vizită medic, soți plecați în delegații etc. Cum le-am gestionat sau nu, astfel încât să ajutăm copilul să fie echilibrat, cooperabil, cum am încercat să facem lucrurile lin, cu joc aplicat pentru situația dată, cu empatie și să ajungem acolo, la rezultatul dorit.

Sună ca la matematică? Ar fi fost simplu dacă era cu teoremă și aplicarea ei. Dar în parenting nu e.

Și cu fiecare joc și carte citită despre cum să gestionezi momentele care necesită lucru, pe lângă bucuria reușitei, ai parte și de momente multe de frustrare. Și fiecare stare vine la pachet cu foc nervos, mistuitor, care te umple și de plâns în baie și de vină pentru că nu poți ajuta copilul.

Povesteam despre cum aplicăm jocuri și încercam să aducem atmosfera calmă și zen și potrivită pentru un joc care să ne elibereze de stres și să ajute copilul. Și ce să vezi, nu doar mie mi se îmtâmplă. Nu funcționează, în anumite zile! Și mie, lately, când nu mă ajută deloc ce scrie acolo în a nu știu câta carte de cum să.., îmi vine să arunc întreg raftul la gunoi. Și bolborosesc pe fiecare în parte – pentru cine au scris toate astea dacă fix la copilul meu nu se aplică. Nici intuiția, aia pe care o predic eu, pare că nu ajută când am obosit. Nu văd deloc clar și nici natural nu-mi vine vreun gând salvator. Și în frustrarea mea, cine se mai frustrează? Copilul! Da, și dă tot ce poate, că și el a acumulat și simte că e nevoie de schimbare, numai că încă nu poate.

Când nimic nu mă ajută, ce fac? Trag un plâns bun și o iubesc mai cu foc? Da.

Când mă apasă pe toate butoanele și simt că explodez, mă uit adânc la ea. E așa toată suavă și neîncărcată, pentru că doar învață viața, și mă dezarmează. De ce aș umple sufletul ei cu nimicuri frustrante când emană iubire și bucurie cu toată ființa?

Eu să învăț că ea știe momentul când e pregătită. La mine să exersez răbdarea și încrederea că poate. Nu știu cum e la tine, dar pentru mine este greu uneori, că mă simt presată de timp. Cad pradă vechiciunilor de genul – ești mare acum, trebuie să faci asta și asta, de spui că mâine se termină și copilul meu rămâne blocat acolo și așa mă apucă o teamă. Mă scutur ca de mătreață când ajung la vorbe de astea, îmi trag palme în gând, să îmi revin.:))))

Revin la – când jocurile nu mă ajută, ce fac?  Trag un plâns bun și iubesc mai cu foc!

0

Alimentaţia copilului pe etape de vârstă – Modern Dad’s Challenges, editia 4

Pofta de mâncare absentă, mesele nemâncate sau doar gustate pe vârful limbii, alergiile au fost specialitatea fetei mele. Unele încă sunt. De vreun an s-a îmbunătățit relația ei cu mâncarea. Dar a fost greu, groaznic, am crezut că nu am să apuc să văd copilul mestecând ceva sau cerând de mâncare. Am căzut adânc în supărare când medicii au dat din umeri că nu are leac și am înviat în ziua în care a zis mami, miam miam. Adică îi este foame.

Și ne-am documentat, consiliat și temperat spaimele, gătit împreună, implicat copilul la bucătărit, așteptând să vină vremea ca să zic – a trecut!

A trecut, cumva, este bine, crește, mănâncă. Îmi crește păr alb de la ani și nu de la stres, tind să cred.

Când copilul nu mănâncă mamele se simt vinovate. Devorează literatură de specialitate, înroșesc telefonul pediatrului în căutare de cauze. Fac cursuri, se psihanalizează ca să găsească rezolvare la problemele din copilărie legate de mâncare și lingura forțată, în plus, de la mama și se liniștesc emoțional pentru copil…ca să mănânce. Pun și tații la cratiță, poate o avea mâncarea alt gust:))) Dacă tații nu au experiență, iată surpiză pentru ei, la ediția a 4-a a Modern Dad’s Challenges. Vor învăța să gătească ceva bun.

Când vine vorba de masa copilului, tații sunt mai relaxați, lucru enervant și benefic în același timp. De multe ori mâncatul sau nemâncatul copilului ajunge să ia amploare între părinți și nu întotdeauna pe ton pozitiv.

Și, ca să terminăm cu discuțiile interminabile cu ți-am spus eu(eu mă recunosc în vorba asta), să suținem tații, ca să se relaxeze mamele, ia să le dăm liber la Modern Dad’s Challenges. Chiar pe tema alimentației. Să fie discuția comună după, armonie la masă și burta copilului, pe nevoi, umplută.

Bun, Modern Dad’s Challenges, de săptămâna viitoare, 10 octombrie, are următorul progam:

  • 18:30 – 19:00 Inregistrarea participantilor;
  • 19:oo – 19:20 “Nevoile alimentare ale bebelusului in primele luni”, Mihaela Timofte, Consultant in lactatie acreditat international;
  • 19:20 – 19:40 “Pot sa il hranesc cum vreau eu? Nu cum imi zice nevasta-mea sa ii dau de mancare?”, Crina Coliban, Consilier in alaptare, diversificare si copii mofturosi, “Femeia-care-ii-face-pe-copii-sa-manance”;
  • 19:40 – 20:00 Hidratarea bebelusului si alegerea sursei de apa potrivite”, Conf. univ. dr. Lygia Alexandrescu, Nutritionist Acreditat Comitetul International Olimpic, Presedinte al Societatii Romane de Educatie Nutritionala, Fondator si Owner Clinica Natural Silhouette;
  • 20:00 – 20:15 Pauza de socializare;
  • 20:15 – 20:45: Workshop practic: “Oricine poate gati… cu Beaba Romania”, Alice Mitu, Managing Partner ErFi Kids Romania si Beaba Romania;
  • 20:45 – 21:30: Concluzii & Socializare 🙂

Ocupați un loc pe scaun și luați notițe. Mamele au nevoie de sprijin, și cum diversificarea și primele linguri ale copilului sunt pline de emoție, cu informarea corectă, veți fi liniștiți chiar dacă cel mic tot lapte vrea (țiți sau biberon). Știi ceva, tare mi-a plăcut vorba din parc culeasă – nu îi căsătorim cu țâța în gură sau cu scutec. Vor mânca și fără să fierbem 10 oale, și niciuna pe gust.

Pe blogul Sofiei, aveți formularul de înscriere.

Evenimentul Modern Dad’s Challenges este initiat de Frunzaresc.eu și realizat și implementat cu agenția de publicitate Creative Energy Corner. Mai multe detalii despre proiect găsiti pe pagina de Facebook Modern Dad’s Challenges (https://www.facebook.com/ModernDadsChallenges/).

1

Ateliere de educaţie muzicală MiMa Muzica

Loli a dansat pe orice ritm înainte de a merge singură, fără a fi susținută. Se bălăngănea la marginea patului, dădea din mâini cu gura până la urechi. Mă bucur că iubește muzica. Se vede bucurie pe chipul ei când aude o melodie care îi face plăcere.

Acum o săptămână Loli a fost invitată la un atelier de educație muzicală de la MiMa Muzica. A fost distractiv pentru amândouă. :)))

Am simțit muzica și ne-am jucat cu instrumentele muzicale și a fost ca-n filmul Sunetul muzicii. Vedeți în poze fericirea de pe chipul ei.

Iată și câteva detalii:

MiMa Muzica s-a născut din nevoia unei educații muzicale de calitate, adaptată diferitelor categorii de vârstă și sensibilități umane. O atenție particulară este acordată educației muzicale timpurii pentru că suntem convinși că muzica este cel mai adecvat mediu de exprimare și dezvoltare afectivă și emoțională.

Deși MiMa Muzica este nouă, fondatorii și trainerii au funcționat timp de mai mulți ani sub numele de Dalcroze România, extinderea curriculei și a paletei de cursuri a dus la o nouă denumire, aceea de MiMa Muzica.

MiMa Muzica își propune prin fiecare dintre atelierele muzicale pe care le organizează să îi apropie pe cei mici de muzica clasică. Realitatea extraordinară a educației muzicale este aceea de a forma ascultători de clasic făcând apel la o pedagogie adaptată diferitelor vârste.

Repertoriul este preponderent alcătuit din muzică clasică, dar conține și cântece de leagăn, piese din folclor sau folclorul copiilor care sunt necesare pentru a le da acestora o perspectivă mai largă în formarea simțului muzical.

MiMa Muzica și trainerii săi sunt printre puținii care fac acest lucru în România, publicul meloman fiind în mare parte format din copii care au luat lecții de pian, vioară etc, au detestat în copilărie calvarul studiului sec din care nu înțelegeau nimic, dar erau puși să exerseze degetele pe claviatură și să memoreze portative întregi. Cu timpul, amintirea a șters orele de chin și a rămas muzica, dar nu mulți dintre ei o și înteleg, chiar maturi fiind.

Metodele propuse au o strânsă legătură cu joaca, amuzamentul, mișcarea.

MiMa Muzica, de azi, dă startul, 2 octombrie, cursurilor și atelierelor de educație muzicală ideale pentru bebeluși, copii, părinți și bunici:

  • “Ateliere de sunet și culoare”
  • “Descoperă marii compozitori “
  • “Ateliere de inițiere muzicală pentru viitoare mămici”
  •  “Povestea sunetelor”
  • “Când sunetele vorbesc”
  • ”Când pianul spune o poveste”
  • “Când pianul spune o poveste”
  •  “Când pianul spune o poveste”

Programul complet al cursurilor, detalii despre vârsta recomandată pentru fiecare, detalii privind înscrierea găsești pe site-ul www.mimamuzica.ro.

Scopul acestor ateliere este să trezească în copii capacitatea de ascultare, finețea urechii muzicale, a auzului interior, capacitatea de reacție și imaginare a muzicii pe care o ascultă sau o creează și să îl pregătească pentru studiul muzicii într-un mod complex, antrenând inteligențele multiple.

Muzica este balsam pentru oricine, nu are restricții ca vârstă și nu trebuie să ai talent (voce sau să știi vreun instrument) ca să o simți.

Dacă ajungeți cu copilul la cursuri, să nu ratați sala de joacă, acolo voia Loli să ne mutăm definitiv.