De cele mai multe ori povestim despre călătorii prin țară sau prin lume și niciodată nu ne oprim asupra călătoriei în interiorul corpului nostru. De ce? Pentru că este o altfel de ”călătorie”, mult mai personală. Cred că ar trebui să ne autoeducăm în a ne descoperi. Priviți-vă cu atenție! Dincolo de frizură, de bronz suntem un ansamblu de mecanisme cu service integrat. E adevărat că acest service intră, uneori, în grevă și este nevoie de intervenție externă, însă un lucru este sigur – suntem echipați cu de toate!

Nu am să țin vreo prelegre despre cum să avem grijă de corpul nostru, ce alimente să consumăm. Voi face o trecere în revistă a celor mai frumoase ”locuri” și ”adevăruri” despre noi:

Creierul – centrul de comandă, căpitanul mașinăriei reprezintă cam 2% din greutatea corpului nostru și folosește aproximativ 20% din energia totală produsă în organism pentru toate procesele vitale. De fapt, creierul fetelor reprezintă cam 2,5% din greutatea totală a corpului, pe când creierul băieților însumează cam 2%. Nu zâmbiți încă….

Femeile sunt de pe Venus, iar bărbații de pe Marte nu este chiar departe de adevăr. Este un fapt real! Diferențele dintre inteligența emotională a femeilor și cea a bărbaților sunt dovedite de cercetători, la fel și reacțiile distincte la nivel de empatie, adică, de a simți emoțiile, între cele două sexe. La femei, în condiții de stres, se activează foarte mult zona responsabilă de răspunsuri emoționale, pe când la bărbați se activează doar partea stângă a cortexului orbito-frontal ceea ce determină acțiunile de apărare, de identificare de soluții. Asta nu ne face mai puțin luptătoare, doar că punem mai mult suflet în ceea ce facem, zic eu.

Inima are dimensiuni diferite la femei și bărbați în termeni de gramaj. Inima unei femei bate mai repede față de cea a unui bărbat. Este cunoscut faptul că femeile sunt mai expuse riscului de face un atac de cord comparativ cu bărbații. Semnele premergătoarea atacului de cord sunt mai puțin evidente la femei față de bărbați. Cel mai adesea, după unii medici, atacurile de cord se produc în zilele de luni, și nu în celelalte zile ale săptămânii. Să aibă legătură cu dusul la muncă, de luni?

Visele noastre nu durează mai mult de câteva secunde. La cât de mult am înotat, în vis, aseară, m-am trezit obosită și mi s-a părut că am visat/înotat ore bune. Pe noapte avem cel puțin 7-8 vise cu teme diferite sau cu legătură între ele. Un om obișnuit visează, în medie, pe an, cam 1.500 de vise.

Este dovedit că lungimea nasului nu are legătură cu sensibilitatea la anumite mirosuri. Genetica are un rol important! Așadar, avem un simț al mirosului de notă medie, comparativ cu al animalelor, dar putem recunoaște aproximativ 50.000 de mirosuri diferite. Amintirile plăcute sau neplăcute asociate vreunei arome sunt cele mai intense și cu impact emoțional ridicat. Aceeași regulă se aplică și pentru simțului gustului. Gusturile nu se discută, clar! Sunt moștenite și îmbogățite, educate de-a lungul vieții.

Simțul mirosului este de aproximativ 1.000 de ori mai sensibil față de simtul gustului. Concluzie? Nicioadată nu gustăm alimentele care miros urât.

Muschii sunt 20% apă și 80% proteine. La ce folosesc? Știm. Și dacă ar fi posibil să ne concentrăm forța musculară într-o singură direcție am avea puterea a 25 de tone. Atunci când mestecăm gumă punem la lucru unul din cei mai ”forțoși” muschi ai corpului nostru. De fapt, îl supunem la un mic antrenament. ”Cei mai busy” mușchi din corp sunt mușchii oculari. Într-o zi obișnuită, ne rotim ochii, îi dăm peste cap, verificăm pe furiș calculatorul colegului de cel puțin 100.000 de ori. 🙂

Oasele! Fără ele, expresia ” bine făcut la trup” nu ar fi existat. Îmi vine în minte o imagine foarte funny, cum am fi fost fără ele? Aveți grijă la fracturi. Oasele se repară, cresc, dar nu se pot regenera cu totul. Cel mai puternic os al nostru este femurul, iar singurul os complet dezvoltat la naștere este în ureche. În copilărie, cel mai mult, am crescut primăvara.

Noi și girafele avem ceva în comun! Numărul de vertebre de la nivelul gâtului însă lungimea face diferența! Forma feței noastre este moștenită, scheletul ce o menține adună un număr de 14 oase. Atunci când mergem punem în funcțiune 200 de muschi. Poate nu vi se pare relevantă toată această numărătoare, dar cu siguranță ați avut roboți drept jucării, poate chiar ați construit unul, sau ați urmărit un documentar despre roboți la tv. V-a atras atenția ghemul de cabluri, pârghii care ajutau robotul să ne imite miscările? Imaginați-vă munca și numărul de programe care acționează un singur deget al robotului? Nouă ni se pare ceva natural, dar copierea cu acuratețe a ceea ce poate un om să facă este foarte greu. Suntem un mecanism extrem de bine pus la punct și fiecare mișcare pe care o facem este un dar neprețuit.

Nu știu dacă am timp, de-a lungul vieții, să văd lumea întreagă. Și cu toate acestea, gândul că, prin deplasare mea la magazin, la serviciu, la casa părinților mei, adun kilometri pe care i-aș face dacă aș fi înconjurat Pământul de cel puțin două ori, cumva mă mulțumește.

O simplă împărțire, imaginară, pe bucățele a corpului nostru ar însuma pentru fiecare suprafață delimitată cam 10-15 fire de păr, glande sebacee în număr de 10, glande sudoripare vreo 100, și un pic mai puțin de un metru de vase de sânge. Uimitor!

Bunica mea îmi spunea când făceam pozne: ”Am să-ți pun pielea (chelea) în băț”. Luat în sensul ad-literam acest lucru ar fi însemnat, atunci, în jur de un metru pătrat de piele cu o greutate de aproximativ 2,5 kilograme.  Azi, dacă ar ști ce greseli mai fac, calculul ar fi fost altul, adică 2 metri pătrați de piele, un pic mai ”old” și cu ceva greutate în plus, cam 3-4 kilograme. La vârsta când descopeream ”ce-mi poate pielea”, tăieturile de la cățaratul prin copaci sau de la trecutul prin gardul vecinilor mă speriau, pe moment. Un pic de sânge, durere. Pielea este străbătută de aproximativ 17 kilometri de vase de sânge, iar durerea imediată unei contuzii apare ca urmare a stimulării terminațiilor nervoase, cam 80 de kilometri, pe măsuratelea, acoperire pe întrega suprafată a pielii.

Năpârlirea nu ne este specifică nouă, însă o dată pe lună renunțăm la celulele moarte de la suprafața pielii. De-a lungul vieții putem spune că ne-am îmbrăcat cu piele nouă de 1.000 de ori.

Când punem mâna pe piept simțim bătăile inimii, însă aveți idee ce se petrece acolo, înăuntru, sau ce o face să bată cum trebuie? În fiecare zi, inima noastră bate de 100.000 ori, trimite, pompează litri de sânge în întreg corpul. Inima, deși, nu e mai mare decît pumnul nostru, duce imensa sarcină de a pompa sânge prin kilometri întregi de vase de sânge care, alimentează toate organele și țesuturile. Problemele de inimă apar ca urmare a suprasolicitării ei, astfel, pentru a asigura nevoia de oxigen și transportul substanțelor nutritive la organe, inima este forțată să lucreze mai mult decât în mod obișnuit. Trebuie cruțată!

Corpul nostru este gazda multor bacterii, virusuri. Cu unele bacterii conviețuim foarte bine, în schimb altele ne afectează pe termen scurt și ne ajută, totodată, la îmbogățirea sistemul imunitar cu noi antigene pentru o mai bună apărare la o viitoare ”întâlnire” sau multiplicare (din cauze externe). Ideea este că un anumit procent din greutatea noastră revine bacteriilor de pe noi și din noi. S-au făcut calcule și, concluzia este că, numărul mare de bacterii din gura noastră ar umple întreg teritoriul SUA și al Canadei.

Părul de pe față are creșterea cea mai rapidă comparativ cu părul de pe restul corpului. Cel mai bine își vor da seama de acest lucru tinerii bărbați, după primul bărbierit. Dacă un bărbat, timp de 30-40 de ani, nu s-ar bărbieri, ar ajunge să aibă barba mai lungă de 1 kilometru.

Cu toții am primit povețe despre ”să nu pierdem vremea degeaba”. Se pare că nu este întâmplătoare această povață. De ce? Multe lucruri le învățăm pe tot parcursul vieții, dar puterea de memorare este diminuată pe măsură ce creștem în vârstă. Până la vârsta de 35 de ani, pierdem din neuroni! Cam 7.000! Din păcate, pentru noi, aceștia nu se înlocuiesc. Concluzia? O știți deja. Profităm de tinerețe, să acumulăm cât mai mult despre orice.

Fiecare dintre noi este unic. Asta o știam. Ce ne face unici? Totul, lăsând modestia la o parte! Unde căutăm diferențele? Amprenta este semnătura noastră unică: degetele de la mână și de la picioare. Limba, bănuiam eu ca nu v-ați gândit și la ea, este caracter specific pentru fiecare dintre noi. Forma, aspectul rugos, neted sunt unice. Prin urmare, dacă vreți să vă ascundeți identitatea, nu arătați limba! Ca să nu mai pomenim de politețe!

Se spune că râsul este un bun medicament. Vizionarea unui film amuzant, desfășurarea de activități distractive determină creșterea fluxului sangvin în corp ceea ce face ca organismul să se relaxeze. Prin urmare, un chicotit bun poate fi antitodul perfect pentru zile grele.

Unghiile cu ojă sau fără ojă de la mână cresc mult mai repede comparativ cu cele de la picioare, cam de patru ori mai repede.

Am să mă opresc din turul curiozităților corpului nostru, nu pentru că le-am terminat, doar pentru a vă da ocazia să descoperiți altele sau să le aprofundați pe cele enumerate mai sus. Avem multe de spus despre noi și, dincolo de ce se vede la suprafață, suntem frumoși, complecsi, fragili. Aveți grijă de corpul vostru!

Big Explorer, septembrie 2013