0

„Cum dăm libertate și siguranţă copiilor pentru a deveni autonomi?” Autonomia începe cu un DA!

Autonomia începe cu un DA! 

Conferința „Cum dăm libertate și siguranță copiilor pentru a deveni autonomi?” din 21 noiembrie a fost despre părinți, copii, conexiune și AUTONOMIE și a venit în completarea campaniei  “Spune Da”, susținută de Danonino anul acesta.

Campania „Spune DA” a debutat în 2015, având că obiectiv încurajarea părinților de a fi deschiși la dorința naturală a copiilor de a explora, de a încerca lucruri noi, de a socializa, într-un cuvânt, de a deveni autonomi. De-a lungul celor 3 ani, s-au alăturat campaniei numeroși bloggeri de parenting și specialiști în psihologie, în parenting și în nutriție, ceea ce a rezultat în transmiterea mesajului AUTONOMIEI către zeci de mii de părinți.

La conferința  „Cum dăm libertate și siguranță copiilor pentru a deveni autonomi” au fost prezenți  120 părinți  în sală și mai mult de 15.000 au urmărit transmisia LIVE.

Otilia Mantelers, Expert în parenting, a vorbit părinților despre echilibrul dintre autonomie și atașament și a apelat la două simboluri pentru a explica rolul fiecărui aspect: aripile sunt simbolul libertății, al autonomiei, iar rădăcinile sunt simbolul atașamentului. Autonomia autentică nu poate exista fără atașament.

Nevoia de conectare, pe lângă cea de hrană a corpului, stă la baza piramidei nevoilor ființei umane. Dacă ea nu este satisfăcută, copilul nu se dezvoltă la potențialul său cu care a venit pe lume. O parte importantă a conectării o reprezintă susținerea copilului în autonomia să. Autonomia presupune a dobândi încredere în propriile percepții și sentimente, responsabilitate, încredere în propria putere de auto-control. Însă, așa cum poate cu toții am observat, copiii își dezvoltă autonomia atunci când părintele este lângă el”, spune Otilia Mantelers.

Mai există și o altfel de autonomie, în care copii fac totul singuri, însă trebuie să știm ce ne dorim. Vrem să facă totul singuri, fără atașamentul de noi? Copiii au nevoie de un radar care să le spună că totul va fi bine, indiferent de ce vor face sau vor spune, iar acesta radar sunt părinții. “Dacă mama și tată nu ne oferă acest lucru, vom căuta acea persoană care să ne facă să ne simțim în siguranță și să ne putem dezvoltă autonomia”, adaugă Otilia. Autonomia înseamnă la bază, în limba greacă,  „a-ți face propriile legi”. Provocarea stă în găsirea echilibrului între autonomie și atașament.

Otilia Mantelers a răspuns la întrebări pe care toți părinții și le pun:

Cum se traduce nevoia de autonomie? Să poți face ceva cu ajutorul propiului corp, să îți alegi singur prietenii, să ai propriile gânduri și sentimente, să poți spune NU, să fii responsabil.

De ce le îngrădim autonomia copiilor? Din cauza fricilor părinților că nu o să le fie bine copiilor, frici care își au rădăcinile în fricile noastre când eram mici, frica că nu ne va fi bine.

Cand îi facem să se simtă neputincioși? Când le spunem „ai noroc cu mine”, „de ce nu ești în stare să”, „tu ești mic și nu poți”, le transmitem că ei nu se descurcă prea bine singuri.

Mai multe informații puteți găsi în înregistrarea discursului Otiliei, aici.

Dr.Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a vorbit despre autonomia copiilor în alegerile pe care le fac la masă și în alegerea gustărilor potrivite.

Alimentația copiilor este la bază aceeași ca și la adulți, bazată pe nutrienți ca proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale. Diferența este că în funcție de vârstă, copiii au nevoi diferite în ceea ce privește dozele”, spune Dr. Simona Carnciu.

Un pas important în autonomiei copilului este alegerea propriei hrane, a gustărilor. Copiii au nevoie de diversitate, fără să ne focusam pe anumite produse, de diferite texturi, pentru a-și dezvolta propriile preferințe și alegeri alimentare.

Părinții și familia sunt modelul cel mai puternic pentru copii. De aceea, vor cere ceea ce văd că familia lor alege la masă.

O altă cale prin care copii vor face alegerile sănătoase este aceea de a nu restricţiona alimente şi de a explica de ce unele nu sunt potrivite pentru ei. Prezenţa la îndemână a gustărilor sănătoase este felul în care îi încurajăm să aleagă ceea ce le place, ţinându-i în acelaşi timp în zona sigură. Şi, foarte important, mâncarea nu este niciodată recompensă!

Gustările sunt un moment important în dieta zilnică a copilului, pot fi 10-15% din totalul caloric zilnic, oferă nutrienții necesari creșterii și dezvoltării, menține digestie optimă, normalizează metabolismul și au rol în dezvoltarea obiceiurilor alimentare.

Dr. Simona Carniciu subliniază importanța consumulului de iaurt și brânzică, ca gustare, “ele fiind o sursă importantă de calciu (contribuie la structura oaselor şi a dinţilor) şi vitamina D (menţine nivelul calciului şi fosforului din organism”.

Mai multe informații puteți găsi în înregistrarea discursului Dr. Carniciu, aici.

Distracția copiilor a fost asigurată de atelierele organizate de Trupa Pam Pam.

Evenimentul a fost moderat de Anca Bold Gheorghe, blogger @blogintandem.ro.

Conferința s-a transmis LIVE pe socialmoms.ro și  în pagina de Facebook Social Moms.

 

 

0

De ce fel de şcoală au nevoie copiii noştri? – Social Moms, septembrie 2017

De ce fel de scoală are nevoie copilul meu? Tare m-a frământat întrebarea asta încă din februarie anul trecut, pe când eram în căutare de grădiniță pentru mândră. Și dacă aveam mintea de acum, după tot ce s-a întâmplat în ultimele săptâmâni, poate vedeam lucrurile altfel atunci și stăteam liniștită și cu fire albe mai puține.

Nu am ajuns la eveniment, am urmărit live-ul la căști, iar mândra curioasă a vrut și ea să asculte și i-am dat și ei o pereche, nu a interesat-o neapărat subiectul, s-a jucat mai mult. Ideea de avea căști era mult mai tare decât speakerii. Nici nu i le-am mai conectat.

Evenimentul marca Social Moms a adus peste 200 de părinţi în sala şi 30.500 de parinti în faţa ecranelor, fiind susţinut de elefant.ro, Bringo, BIC, Sanytol şi 3M.

Social Moms organizează evenimente de parenting, din 2015, sunt dedicate părintilor care doresc să se informeze, celor care își doresc să fie părinti mai buni.

Conferinţa Social Moms, din 6 septembrie, cu puțin înainte de începerea anului școlar, şi-a propus să răspundă la o întrebare dificilă pentru noi toți „De ce fel de şcoală au nevoie copiii noştri”, cu ajutorul celor 5 invitaţi cu expertiză şi experienţă în educaţie, psihologie şi parenting: Oana Moraru – consultant educaţional, Gabriela Maalouf – NLP trainer pentru copii şi părinţi, Magda Aldea – redactor desprecopii.com, Anca Bold Gheorghe – blogger @blogintandem.ro şi Ana Maria Mitruş – blogger @meseriadeparinte.ro.

Agenda evenimentului:

  • Învăţământul clasic vs învăţământul digitalizat? La pros and cons toată lumea se pricepe, Gabriela Maalouf a fost clară: fără digitalizare, inclusiv în învăţământ, nu se poate, însă învăţământul digitalizat nu va înlocui niciodată învăţământul clasic. De ce? Pentru că nu suntem roboţi, suntem fiinţe sociale, avem nevoie de emoţie, de contact uman. Omul învaţă doar când experimentează o emoţie, îşi aduce aminte de lucruri care vin din emoţie şi trăire. Eficienţa vine din îmbinarea celor două metode de învăţare, este nevoie de echilibru, de adaptare la realitate, iar digitalul face parte din realitatea prezentului nostru şi al copiilor noştri, care s-au născut digitali.

Fata mea abia a început grădinița, nevoile ei educaționale sunt acolo, dar nu am exclus digitalul din viața ei. De când am început să lucrăm la terapie și acasă, în descifrarea unor noțiuni abstracte, ne-am folosit de digital. Este, așa cum spunea Gabriela, digitalul este realitatea prezentului ei, o folosesc pentru un demers educațional echilibrat, eficient pentru nevoile ei de învătare.

O altă ideea de la Gabriela – avantajul cursurilor online – „un program nu oboseşte niciodată să spună aceeaşi lecţie, să verifice o temă de 1 milion de ori şi îşi face eficient treaba. În plus, feedback-ul este personalizat, iar planul de învăţare este adaptat uşor”, spune Gabriela.

Prezentarea Gabrielei poate fi următită aici.

  • Școala de ieri, copilul de azi și lumea de mâine. Oana Moraru este pentru mine – love and justice. Imi place și zice lucuri care, dacă mă găseau în altă perioadă a vieții, strâmbam din nas. Dar are dreptate, există un ocean al conștiinței generațiilor dinaintea copilului, copilul vine la naștere arhivat cu toate lucrurile reprimate, nerezolvate ale celor dinainte lui. Și noi încercăm să îi aducem la realitatea care o cunoaștem, în care ne simțim bine așa cum am fost învățați, ceea ce nu este posibil.

Ca să înțelegem, să ne amintim – sssshhhh, taci, nu plânge, ssshhhh mă faci de rușine. Am crescut reprimând toate lucurile incomode pentru părinți și ne mirăm că am făcut un copil opoziționist.

Îi învăţăm că sunt speciali, că nu e important să câştige, important este să participe. Însă viaţa nu este aşa. La job, nu vor fi speciali, nimeni nu îi va înţelege ca mama şi tata. Concluzia este că tot ceea ce suntem noi se reflectă în copiii noştri. Ce nu ne place la noi şi ascundem, reprimăm, iese la suprafaţă în copiii noştri. De aceea, cheia este la noi. Un parenting conectat, cu fermitate, cu contradicții îi ajută să se găsească ca identitate. 

Îmi vine să iau copiii acasă, să îi feresc de părinți. La școală, profesorul trebuie să predea și, totodată, să conțină și emoțiile copiilor Terenul de învățare trebuie să fie emoțional echilibrat. Lucrul e la părinți, la ei trebuie calibrate emoțiile ca să fie echilibrat copilul. Nu am ce adăuga, așa este, de când am devenit părinte, ca să pot fi părinte pentru fata mea, a trebuit să rezolv copilul din mine. Încă lucrez.

Sfatul Oanei, pentru o bună conectare cu copilul, este să îl tratăm şi să ne uităm la el ca în prima zi de viaţă. La naştere era ceva preţios, iar acum, când el este conştient, trebuie să simtă acelaşi lucru, cel puţin 10-15 minute pe zi.

Ascultați-o aici. E exact ce trebuie să auzim.

  •  5 sfaturi pentru începutul scolii de la Magda Aldea, redactor desprecopii.com, blogger la mamicazburatoare.ro a punctat: să planificăm atent începutul anului şcolar, poate chiar să vizităm şcoala înainte, să nu uităm de odihnă şi rutina somnului pentru a face faţă stresului şi oboselii, să cumpărăm împreună rechizitele şi hăinuţele şi să nu uităm de insuflarea încrederii în forţele lui.

O puteți urmări aici.

Sesiunea de Q&A susţinută de Anca Bold Gheorghe, blogger @blogintandem.ro  şi Ana Maria Mitrus, blogger @meseriadeparinte.ro a adus la suprafaţă o mulţime de întrebări din partea celor din sală. Iată o selecție:

  • Temele de şcoală, îi ajutăm pe copii sau nu? Sunt temele o pierdere de vreme?

Temele se fac aşa cum le dau profesorii, învăţătorii. Nu ne punem împotriva curentului în care ne-am dat copiii. Nu punem copilul la mijloc, între noi şi profesor. Cum creăm mediul acasă pentru copii? Copilul fâţâit, fără răbdare, trebuie antrenat înainte. A face temele este o chestiune de a duce un lucru la capăt, fără timp morţi. Treaba prin casă este un exerciţiu foarte bun. Copiii autonomi la teme sunt cei învăţaţi cu treaba în casă de mici.

Temele din clasa întâi, primele lui teme, sunt foarte importante (chiar dacă sunt două lele, două surcele, pentru adult), copilul face ceva important iar locul părintelui este acolo la masă cu el când face asta. Pentru că acolo, atunci se formează mecanismul de rezolvare a problemelor, pe care copilul îl va folosi, adult fiind, mai târziu în a lua decizii, rezolva probleme de serviciu.

Un copil nu face temele organizat dacă a fost crescut cu foarte mulţi stimuli vizuali. În faţa temelor ei se vor lupta cu natura modelată de noi ( fac temele le televizor, se ridică de zece ori ca să verifice telefonul etc). Copilul are nevoie de limite, de reguli şi de fermitate. Temele fac parte din viaţă lui.

Tehnici pentru părinţi: stabilirea unui deadline, pui ceasul să sune, trecerea rapidă prin ce are de făcut înainte de a se apuca de teme, nu ne apucăm de teme imediat după şcoală, ci ne conectăm înainte.

  • Copilul trebuie să fie bun la toate materiile?

Până la clasa a opta orice copil poate de nota 5, când îşi însuşeşte cunoştinţe de baza. Din clasa a noua deja începe specializarea, ceea ce înseamnă că se poate focusa pe anumite materii.

  • De ce ne facem temele?

Pentru copii nu există viitor, nu există timp, el trăieşte în prezent, vrea să se bucure acum.

Au nevoie de feedback imediat, iar pentru asta există tehnici: autocorectare, cronometrare. Copilul trebuie ținut în priză.

  • Temele neverificate descurajează copilul să îşi facă temele constant. Cum procedăm?

Copilul simte o nedreptate atunci când nu i se verifică temele, însă el nu le face pentru asta. Motivaţia lui trebuie să fie intrinsecă.

  • Şcoală de stat sau şcoală privată?

La privat sau la stat, sunt deopotrivă oameni bine pregătiţi şi oameni mai puţini pregătiţi. Trebuie să identificăm învăţătorul care să se conecteze bine cu copilul, să fie ferm şi profesionist. Schimbăm şcoală până găsim acest om, potrivit copilului nostru.

Puteți urmări înregistrarea aici,

Mai multe întrebări şi răspunsuri puteţi găsi dacă urmăriţi înregistrarea evenimentului pe Facebook Social Moms și în pagina evenimentului  socialmoms.ro

Copiii mici și mari au avut parte de distracție pe toată perioada evenimentului cu atelierele creative: Playouth a organizat atelierul de origami, au fost multe jucării de la elefant.ro , un atelier de colorat cu BIC și a lor mascota BIC Boy, și 3M cu numeroase materiale pentru proiecte colorate și originale.

Moderatorul evenimentului a fost Anca Bold Gheorghe, blogger @blogintandem.ro.

Evenimentul a fost organizat de Social Moms în parteneriat cu site-ul desprecopii.com.

Parteneri media: desprecopii.com. ruxandraluca.ro, qbebe.ro, sfatulmamicilor.ro,  gokid.ro, kidsnews.ro, mamicamea.ro, meseriadeparinte.ro, cristinaotel.ro, tataincepator.ro, blogintandem.ro, pisicapesarma.ro, mamadematei.ro, fricidemamici.ro, educatiecudragoste.ro, funparenting.ro, gabrielamaalouf.ro, jurnaluluneimame.ro, siblondelegandesc.ro.