Leapsa cu lucruri pe care nu le știai despre mine, nu m-a ocolit. Nu spun că mi-o doream, chiar dacă e vorba despre mine, doar eram hmmmm dacă o primesc mă bucur, dacă nu, nu e nicio tragedie.

Bun, ca să nu lungesc treaba:

1. Sunt născută în zodia Leului, pe 1 august. Și-mi place mult data asta de naștere, pentru că mie începuturile mi se par cele mai tari. Cred că 1 mă reprezintă, nu c-aș fi number one în orice, dar cu 1 începe totul. Prima zi, primul cuvânt, prima impresie, emoții, temerile mari. Și ce vine după… este la fel de thrilling.

2. Z și J nu se împăcau în cap la mine în școala generală și greșeam la dictările fulger. Era enervant tare!

3. Am o cutie acasă – cutia cu comori în care am păstrat bilețele și scrisorele de când eram în școala generală. Abia aștept să o redeschid. Poate la vară când ne vom încumeta să străbatem cei peste 300 km până acasă la bunici.

4. Când nu am chef de vreo carte grea, răscolitoare și mega filozofică citesc literatură chic-lit. Când eram în liceu aveam, vreo 3 cărți de liniștit, relaxat – În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu, Aventurile lui Tom Sawyer, Vlad Muşatescu – oricare dintre volume îmi cădea în mână – bâza sau baba oarba.

5. Hainele negre. Nu le apreciez deși admir cum stau pe diverși prieteni sau cunoscuți. Eu întunec oglinda și nu mă dau în vânt după look. Am purtat colorat de când mă știu, primele haine negre le-am cumpărat de nevoie (doliu). Este adevărat că acum am vreo 3 tricouri negre, sunt de casă și sunt primite de la vreun eveniment sau de la colaboratori.

6. Despre „deserturile copilariei” – prăjitura cremă zahăr ars și desertul lapte de pasăre nu veți citi/găsi pe aici vreo rețetă. Sunt bleah, le-am încercat de nenumărate ori, în ideea că poate îmi schimb părerea, dar nu. Tot nu îmi plac.

7. Ador pepenii! Când am văzut prima data un câmp imens de pepeni/ harbuz/lubeniță din toate soiurile am crezut că am intrat în lumea poveștilor. Era undeva pe lângă Tulcea și a fost vara în care am trăit fiecare masă cu pepene. Îmi lasă și acum gura apă.

8. Coffee lover întârziat! Nu am băut cafea până pe la 23 de ani, nu sufeream mirosul cafelei. Mă trezeam în sesiune pe la ora 4-5 să învăț, și nu aveam nevoie de licoarea magică. Am fost omul dimineților de mică, așa sunt și acum, deși nu apreciez chiar ora 6 a Lolitei. 8 sau 7 jumătate ar fi ideal, but hei, cu cine să semene? Când făceau colegele de cameră cafea, stâmbam din nas și mormăiam sub pilotă că mă trezește mirosul. Acum îmi place, o savurez, și nu intru în sevraj dacă nu am la dispoziție.

9. Tic-tac go away! Nu pot să dorm cu ceas în cameră. Tic-tac-ul mă ține trează. Îmi pulsează urechile pe ritmul ceasului și e groaznic de deranjant. În facultate, la cămin, puneam ceasurile în papuci sau scoteam bateria. Eram eu ceas pentru ceilalți.

10. Mă întorc din drum dacă am uitat ceva sau dacă cumva (de cele mai multe ori) am vreo îndoială legată de încuiatul ușii și nu țin la vorba dacă te întorci din drum, e de rău sau ghinion sau se schimbă norocul. Le-am învățat și pe prietenele mele acest lucru, dacă ai pornit prost așa vor merge lucrurile, mai bine te întorci și pornești bine. Când mi-am uitat nu știu ce legitimație fix înainte de un examen, toți cu care eram m-au rugat să nu plec, că merge și fără. Am făcut drumul până în cămin, fără să-mi pese că se poate declanșa vreun cataclism și ce să vezi….am luat primul 10, din sesiunea aceea. Nu e rocket science – Faptul că am ieșit din stresul acela al așteptării examenului și că mai bine am tot ce îmi trebuie la mine, cu toate că mi-a scăpat la început, m-a relaxat și mi-a dat încredere că ce va urma va fi bine.

Cam atât! Romanul despre mine ..va apărea în curând! Glumesc:))) Las leapșa aici tuturor, ocazie cu care vreau să aud cât mai multe despre voi.