Avem acasă 2 cărți foarte frumos ilustrate, 2 povești frumoase despre libertate și curajul de a fi liber de la Editura Cartemma. Deși titlul fiecărei cărți începe cu Poveste unei…avem parte de fapt de mai mult de o simplă poveste, în ambele cazuri.
Conceptul de libertate este greu de explicat, cuprins și asimilat pentru copii.
Sub forma a 2 povești aparte, autoarea Rodoula Pappa introduce cititorii mici și mari în misiunea cea mai frumoasă și dificilă de definit de-a lungul istoriei lumii – libertatea.
Când vorbim despre libertate ne referim la nevoia de libertate, la alegeri și constrângeri, la valori și datorii. Am zis că e greu de cuprins? Am zis.
Povestea unei micuțe căprioare
Prima poveste are o construcție foarte isteață – un zoo care într-o noapte rămâne cu poarta deschisă. Cine are curajul să plece? Cel care știe libertatea sau cel care are nevoie să o învețe?
Căprioară alege să plece de la zoo, să cunoască viața în pădure. Se întoarce, după un timp, pentru celelalte animale din zoo, să le povestească despre viața de dincolo de zoo. Vor dori animalele să plece. Fiecare animal își va defini nevoile și libertățile pe care sunt dispuși să le sacrifice sau valorifice.
Eiii, doar un singur urs a fost de acord să plece. Și cum traversau orașul spre pădure, concluzia ursului a fost:
”Hmmm, se pare că și oamenii trăiesc în cuști. Ce-ar fi dacă într-o noapte ne-am întoarce la ei cu o legătură de chei?”
Cartea este potrivită atât copiilor, cu vârste de 7-10 ani, cât și adulților. Nu explicați povestea, lăsați copilul să o sedimenteze singur și să vină către voi cu concluzii, întrebări.
Povestea unei colivii
Această poveste va fi o surpriză pentru fiecare dintre voi. Veți avea conversații interesante cu copilul, vă asigur.
Când am citit povestea cu Loli mi-am amintit de papagalii mei. Le plăcea colivia – era refugiul lor, le plăcea și libertatea de a sta prin casă, explorarea pe masa mea de scris. Era o colivie care se închidea, evident. Libertatea era cu țârâita, când eram acasă. Îi iubeam mult și aveam grijă să nu le lipsească semințele, apa, frunzele proaspete de salată.
Când a murit Fetița (fetița papagal, am avut pereche) am renunțat definitiv la ideea de a avea animale de companie. Băiatu’ a ajuns la altă familie cu alți papagali, nu am putut să-l mai țin. Am plâns ca după un om după papagalița mea și mă întristez și acum cu gândul la ea, și nu am vrut să mai trăiesc lucrul acesta niciodată. Plus că, nu mă încânta ideea de colivie, mi-era milă de ei când vorbeau cu vrăbiuțele care veneau curioase pe marginea balconului să vadă cine e acolo în colivie.
Așadar, colivia din poveste își caută locatari. Are tot ce îi trebuie unei păsări sau perechi de păsări. Semințe, apă proaspătă, leagăn etc. Numai că păsărilor nu le trebuie o colivie chiar dacă viața acolo ar fi ușoară, ar avea un adăpost stabil, hrană și apă fără efort. Păsările deși ar prefera să fie ușor, iubesc viața lor cu căutările pentru hrană, pentru a găsi perechea potrivită, zborul liber, independența, chiar dacă necesită efort, chiar dacă le pândește pericolul oricând.
O bufniță bătrână oferă un sfat valoros coliviei. Un gest de bunătate care o va face fericită: să arunce ușița, să ofere semințe și apă proaspătă tuturor, fără a fi nevoie să locuiască vreo pasăre acolo pentru asta.
Cărțile au un format frumos, veți fi impresionați de ilustrații, le găsiți pe site-ul editurii Cartemma – aici. Dacă vreți să dezvoltați subiectele pornite pe marginea cărților de mai sus, să purtați discuții și mai ample pe tema libertății, valorilor personale atunci puteți să alegeți pachetul educațional din link, deoarece cele două vin la pachet cu încă 2 cărți excepționale despre care vom povesti într-un alt articol, zilele astea – Povestea băiețelului care trăia pe lună și Povestea regelui care avea prea mult din toate.
Spor la citit!
Dacă vrei să vezi ce alte cărți citim, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii, pentru activități cu copiii, găsiți inspirație aici – Activități cu copii.
Pentru noutăți, informații utile, jocuri și evenimente dedicate picilor de 4-7 ani vă invit să urmăriți pagina de Facebook a blogului https://www.facebook.com/unsoideblog.
2 comentarii