Nu mai țin minte pe unde am citit. Era vorba de of-uri de mamă fie ea începătoare sau deja la al doilea copil, de cum se plâng ele, plus o listă de cum să dregi, cum să faci. Dom’le e plină lumea de sfaturi gratuite, răutăcioase, pe lângă subiect. Nu neg că sunt și sfaturi, vorbe pe care voiai să le auzi sau citești sau chiar dacă e un pic îndepărtat de la subiect, sunt bune, de ajutor, cu un pic de omenie acolo.
Nici eu nu stau bine la capitolul cât de des te vaieți, cred cu tărie că un pic de empatie, de jur împrejurul unei mame, nu strică.
Cazuistica:
1. Cel mai mult îmi displac îndrumările celor care nu sunt mame, una e sa dai un sfat, însă să vrei să îți fie urmat e de-a dreptul hilar. Nu ai cum să înțelegi, iar dacă ai o prietenă mamă și a zis un of într-o fraza: Taci, nu te arunca în discursuri. Tăcerea e mai bună. Nu poți spune ceva, nu neapărat drăguț, nu spune nimic, zâmbește larg, e suficient. Te va simți aproape.
2. Apoi, nu e gândire profundă și nici politicos să spui: cine ți-a spus că e ușor să fii mamă, te-a mințit cu desăvârșire, indiferent de contextul în care s-a strecurat un of al mamei. Urât, urât tare, când ești nedormită și cu plânsul în gât. Sună atât de scrijelit și cu venin că nu te mai uiți în urmă niciodată. Și nici măcar nu ți-e apropiat, nici la categoria cunoștințe nu o poți pune. Te-ai văzut de 2 ori și atât.
3. Oameni care cică iubesc copiii, lucrează cu ei, numai că sunt adepții zicalei cine îi are, să și-i crească (total de acord, până aici), cine nu îi are, să nu și-i dorească. Nu poți să faci o meserie care implică lucrul cu copiii, și să îi scoți din plan definitiv, să privești părinții cu lupa, aia plină de judecăți, cum eu nu aș fi făcut așa, mami!
4. Când copilul tău e al altcuiva. Adica l-ai adus pe lume, cum l-ai adus (nu e ăsta main issue), pac ți-ai încheiat treaba. E al părinților tăi, al părinților lui(soțului), plus restul care se pricep mai bine ca tine. Toți stiu mai bine, oricum nu se văd rezultate la tine, nu asculți sfaturi, sunt mai stresați ca tine și nu gestionează bine stresul, te umplu și pe tine, deci să faci pachet copilul și să îl dai. Da, da, fix la Sfântul Așteaptă.
De unde am pornit și unde am ajuns. Da, of-uri de mamă și prea multele sfaturi pentru mame, cum nici un sfat nu ține cont de cum să fii în papucii uneia. Poate că un pic de ascultare e de ajuns.
credit photo: unsplash.com
Și, clar, nu e nevoie să jeluim împreună, dar un pic de spațiu de descărcat e necesar. Nici nu trebuie să comentezi sau să înțelegi. Stai locului țeapăn, prieten la nevoie, cum te bați în piept. Chiar nu doare! Râzi cu mama când e de râs, lăcrimează fără frică dacă asta îți vine, numai stai!
