5 subiecte – 5 sfaturi, sugestii utile pentru vacanţă (5) – Obiceiurile alimentare sănătoase nu iau vacanţă!

Am ajuns la final de campanie 5 subiecte – 5 sfaturi, sugestii utile pentru vacanţă. Celelalte subiecte tratate sunt aici – primul – Plictiseala, pe al doilea – Activitățile sportive pe timpul vacanței, al treilea – Conectarea cu copilul nu ia vacanţă, nu-i așa?, subiectul cu numărul 4 –Cititul – corvoadă sau plăcere.

Amintesc că pentru cele 5 subiecte/întrebări avem răspunsuri, sfaturi, sugestii, povești personale de la prietena mea și a fetei mele psiholog Cristina Mihaela Răileanu.

Ultimul subiect – cu care închidem seria de 5 subiecte – este despre obiceiurile alimentare sănătoase la copii, cum le creștem în timp astfel încât să le menținem și pe timp de vacanță. Ideea este că tentațiile sunt mari atunci când ești într-un loc nou, când vrei să explorezi culinar un loc. Uneori vrei să experimentezi chiar în bucătăria proprie și lucrurile să ia o întorsătură ciudată. La copii, pe timp de vacanță, vor exista scăpări de la orarul de masă, multe înghețate, junk food de ronțăit cât citește, joacă un joc etc.

Cu toate astea…

Obiceiurile alimentare sănătoase se învață în familie, încă de când copilul este foarte mic. Ne asigurăm, astfel, că nu ne îndepărtăm prea mult de planurile noastre alimentare, chiar dacă suntem pe modul de vară, vacanță și abia am așteptat sucurile reci și înghețata cu fructe.

Nevoia de a ne alimenta și hidrata este o nevoie fundamentală care susține viața, de aici și preocuparea excesivă a părințor ca cei mici să aibă o alimentație sănătoasă și echilibrată. Când un copil începe să aibă probleme alimentare, de obicei, la mijloc este vorba de un comportament greșit al părintelui observat și speculat de cel mic.
Am întâmpinat la rândul meu probleme când băiețelul meu avea 4- 5 ani și m-a testat în repetate rânduri făcând nazuri la masă, încercând să mă facă să fiu atentă la el, refuzând să mănânce sau solicitându-mi să-i dau altceva decât am pregătit. Toate acestea le-am rezolvat înarmându-mă cu răbdare, implicându-l în procesul de pregătire al mesei, păstrând o rutină legată de ora și durata mesei, respectându-i decizia de a nu mânca dacă nu dorește, dar cu asumarea consecințelor de rigoare. Riscul să cădem în capcana luptei de putere este foarte mare, iar odată prinși în acest război nu avem decât de pierdut.

De preferat ar fi ca părinții să mănânce alături de copii, să creeze o atmosferă relaxată în jurul mesei, să elimine factorii care ar putea să-i distragă atenția copilului cum ar fi televizorul, telefonul, cărți sau jucării.

Dacă știm că, de obicei copilul mănâncă puțin să-i pregătim porții mici, prezentate într-un mod atractiv, astfel încât să-l încurajăm. Când refuză să mănânce un fel de mâncare, să nu sărim să-i oferim imediat altceva. Dacă cel mic a hotărât că nu-i plac felurile de mâncare servite la masă, consecința logică a acestui fapt este că va mânca la următoarea masă.

Nu pedepsim și nu recompensăm copilul cu alimente, stimulăm comportamentul potrivit și nu-l impunem prin forță.

Respectul pentru dorințele și nevoile copilului este esențial. Asta nu înseamnă că suntem permanent la dispoziția copilului, transformându-ne în bucătarul lui personal. Trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de a face diferența între nevoile și mofturile lui. Copilul are nevoie de limite puse cu blândețe. Nu îi arătăm mai multă iubire făcându-i mereu pe plac, ci îi transmitem mesaje greșite: că ceilalți vor fi permanent la dispoziția lui sau că nu poate decide singur când a mâncat suficient.
Îl tratăm cu considerație și respect când îi dăm posibilitatea să aleagă, să participe activ la pregătirea mesei, când îi permitem să experimenteze în bucătărie.
Când facem împreună biscuiți, brioșe, pâine întreprindem și o activitate plăcută cu copilul, ne conectăm cu el și va mânca cu plăcere știind că a contribuit și el la produsul final. Faptul că le permitem copiilor să contribuie îi ajută să simtă că sunt importanți și că au rolul lor în familie.

Obiceiurile alimentare sănătoase nu iau vacanță.

Atunci când  îi oferim copilului un exemplu bun având la rândul nostru o dietă sănătoasă, echilibrată, când îl luăm la piață să-și aleagă singur legumele și fructele, când îi dezvoltăm curiozitatea pentru mâncare și îi punem la dispoziție instrumentele necesare pentru a înțelege cum să mănânce bine, șansele ca el să fie tentat să consume alimente nesănătoase sunt mici.
Îmi amintesc cu plăcere de mesele luate în familie pe vremea când eram copil. Părinții mei lucrau foarte aproape de casă și în pauza de prânz veneau și mâncau cu noi (cu mine și cu frații mei). Eram extrem de bucuroși că puteam să-i așteptăm cu masa pusă, iar momentele acelea au contribuit foarte mult la o atmosfera de familie relaxată. Erau momentele cele mai plăcute din zi, momentele de uniune și de conectare.
Într-un fel sau altul acest ritual s-a transmis mai departe și în familia mea de acum, nu cu aceeași constanță, dar cu aceeași bucurie și, deseori, băiatul meu ne face mie și tatălui lui surprize culinare. Surpriza cea mai mare este încântarea de pe chipul lui când ne oferă astfel de momente.
Despre efectele carbohidraților asupra celor mici nu pot să spun decât că sunt dezastruoase. Enumăr doar câteva dintre acestea: agitația, hiperactivitatea, scăderea concentrării și a atenției, lipsa răbdării, oboseala.
Ronțăitul între mese este nesănătos și strică pofta de mâncare. Recomandarea specialiștilor pentru copii – 3 mese și două gustări, iar gustările să fie formate din fructe sau legume, iaurturi, cereale.

Despre mâncatul de pe la toate dughenele din parc și de prin locul vacanță, voi dezvolta separat. Ideea de bază o știm cu toții, în vacanță igiena alimentară este esențială. Astfel, vacanța va avea și amintirea unei toxiinfecții alimentare și vreo spitalizare pe motiv de diaree severă.

Mâncatul compulsiv la adolescenți

Consumul unei cantități de mâncare excesiv de mare în decursul unei perioade scurte de timp, cu pierderea controlului poate avea la bază un atașament insecurizant, lipsa suportului emoțional, dar și factori stresanți, cum ar fi: schimbarea domiciliului, divorțul părinților, neînțelegerile din familie. De asemenea, tot factorii familiali sunt cei care contribuie destul de mult la menținerea comportamentului alimentar compulsiv.

Obiceiurile alimentare negative sunt influențate și de disponibilitatea alimentelor nesănătoase în casă, de tensiunea creată în timpul meselor, de mâncatul în fața televizorului. Totodată, noi părinții avem tendința ca încă de când copiii sunt mici să-i încurajăm să termine tot din farfurie, în loc să le transmitem că se pot opri din mâncat în momentul când simt că s-au săturat.
Obișnuințele bune devin deprinderi care îi vor ajuta pe cei mici să devină adulți echilibrați, atenți la ei și la nevoile organismului.

Aici se încheie campania 5 subiecte – 5 sfaturi, sugestii utile pentru vacanţă. Reluăm discuțiile scurte pe teme de interes, puteți să îmi scrieți topicul pe care vreți să îl abordez cu un specialist.

Dacă vrei să vezi ce alte campanii pregătesc AICI este pagina de facebook a blogului  sau te poți înscrie la newsletter, dacă sunteți în căutare de idei de activități AICI este secțiunea cu ce facem noi.