Iată raport de activitate la final de an, an diferit, început în mai, cam în primele zile: – una bucată copil, fetiţă alintată şi iubită mult.
Detaliat: fata mea este o ambiţioasă. Ştia ea că nu stau bine la capitolul aşteptare, răbdare şi a fost harnică. A venit mai devreme cu o lună. A venit pe lume ca un brotacel. Broac, Broac, şi se ținea strânsde mâna doctoritei. Ce sunt doamnă cu furtunele astea? ar fi vrut să spună. Şi mi-au dat-o. O punga jumătate de făină, atât era.
Foarte sonoră, să o recunosc repede şi să o iau: sunt a mamei mele, vă rog. Şi ştiţi cum trec zilele şi nu ştii dacă e noapte sau zi? Dacă nu ştiţi, mamele sigur ştiu, vă zic eu. Uite-aşa, într-o clipită. Când credeai că nu o să uiţi că au fost momente de maximă spaimă (bebeii scot diverse sunete şi cu intensităţi ce isterizează şi şoriceii de la blocul vecin) iată că nu-ţi aminteşti prea bine, acum după 12 luni, cum a fost prima regurgitare şi deja am vagi amintiri despre reacţia la primul vaccin.
Dacă reţin eu bine acum ceva timp, când predam rapoarte de activitate, trebuia să scriu: nr. de activităţi, ore, cursuri de calificare la locul de muncă, proiecte propuse şi finalizate cu concluziile aferente şi iar proiecte de propus şi activităţi de realizat. Să vedem ce iese acum, pe scurt, cât doarme Loli.
So,
Proiect major
Faza 1: sar obiectivele, că le ştie toată lumea, început acum 2 ani – boț mic, pornit din dragoste, stat la foc mic ( faza de pregătrire, coacere, documentare treburi-chestii pentru ziua de ieșit la lumină – fix 36 de săptămâni și 6 zile).
Faza 2: Rezultatul fazei 1 cu următoarele activități, obiective, evaluare, la grămadă muult rezumate:
Mai întâi, trec peste capitolul obținera produsului faza 1 că am notat eu detalii pe aici, trec la activități (fără numere de ordine)
1. schimbat scutece, adormit cu toate sunetele din lume (alea albe, cică-whitenoise) şi cântecele hmmmâite şi mormăite
2. descoperire a traiului în trei, a somnului pe spongi şi adaptat din zbor, cu spor şi iubire. Iată şi abilitate dobândită. Citire, recitirea de materiale de mămicie, documentare cu și despre tâțe (cât, necît, doar, peste), pus cap la cap, mai mult zăpăcit de cap, ignorat apoi, şi mers pe instinct. Altă abilitate repusă în funcţie. Tind să cred că nu era bine ascunsă. :)))
3. umplut casa de jucării, obiecte, device-uri necesare (foarte :))), scrie exagerare pe noi) unui singur bebeluş. Am depăsit bugetul aici şi au sărit în aer și aşteptările noastre la utilitatea şi utilizarea unora din cele de mai sus. Totul e o joacă, de fapt. Jucăriile sunt de mâncat, obiectele cu care se mănîncă, în general, sunt foarte bune de jucat. Obiectiv atins: din plin şi pe deasupra, cu bale cu tot.
4. activităţi bine studiate şi spontane pentru stimularea copilului. Fără limită de buget. Scop ţintit? Aştept să vorbească Loli şi să-și dea cu părerea.
5. Evaluare? Încă nu. Mai încolo. Există? Desigur. A Lolitei. Autoevaluare? Nu ţin nici un punctaj dar trebuie punctat pe ici pe colo cu revizuire. De mai bine, de mai mult alint, de joacă. De iubire? Nu e cazul, aici e punctul nostru forte. Ne iubim mult.
Faza 3 e pe rulaj. Continuăm, cum zice tata- să te văd bunică şi pot pleca liniştit. Tata crede că apucă nunta Lolitei. Ori se mărită Loli devreme ori apucă tata 100 de ani. Ar fi ceva.:))))), altceva nu zic.
Momentan mucii nu ne dau pace. Și tusea. Așa ca de 1 an. Să nu uite Loli prima ei aniversare. Nici noi. 🙂 Da, în rest suntem jolly și fericiți că avem așa o prințesă. Da, și nu e etichetă. Este adevăr pur. Pam- Pam!
Loli, La mulți ani!
:* Loli mic si scump!
<3