Cu bile de apă sau water beads poți desfășura un joc senzorial ce va fi mega apreciat de copil. Loli este fan bile, s-ar juca non-stop, eu recunosc că m-am simțit bine, numai că am stat cu ochii doar pe ea, nu zic încordată doar cu atenție sporită. Bilele erau mega atractive și simțitul lor și cu tot jocul touchy- feely ar fi avut încă o dorință. Să le testeze și cu limba.
Regula jocului trebuie menționată de la început. Bilele decorative sunt pentru joc, nu sunt din sticlă, se pot zdrobi dacă apeși cu forță și materialul din care sunt făcute nu este bun de mâncat.
Procesul de creștere este interesant de povestit, sporește interesul pentru jocul cu bile dacă se pun la umflat împreună. Vă garantez că o să îi placă rezultatul și vă veți emoționa la woau -ul copilului când le va descoperi.
Cum am făcut noi:
1. Primele bile hidratate erau incolore. Pentru prima întâlnire: le-a studiat, le-a învârtit și strecurat printre degete. Apoi, după bucuria și efervescența lucrului cu bilele alunecoase, jocul a fost de a le transfera în recipiente cu diverse modele de linguri. Pentru că Loli are tendința să lucreze doar cu stânga și uită de dreapta, provocarea era următoarea: câteva bile cu stânga, câteva cu dreapta. Stimularea porțiunilor din creier responsabile pentru motricitatea stânga-dreapta nu are legătură cu alegerea ulterioară de a fi stângaci sau dreptaci. Traseul neuronal se învață prin exersare, abilitatea de a mânui lucruri cu ambele mâini cu aceeași precizie depinde de exercițiu.
2. Am făcut prima sticlă senzorială. Răbdarea nu e punctul ei forte, prin urmare pusul de bile una – câte una a fost antrenament pentru răbdare, fără ca ea să simtă presiunea lucrului în direcția asta, astfel cu multe povești despre ce va ieși din mâinile noastre și pauze de jucat cu bilele fără să le pună în sticlă, am ajuns la gura sticlei. Et voila!
A doua sticlă am zis să o facem elaborată, stratificată pe culori. Nu ne-a ieșit, când a văzut toate culorile nu s-a putut concentra de atâta bucurie. E draguță și așa.
3. Pungi senzoriale – nu i s-au părut interesante pentru că nu putea avea contact cu bilele.
4. Joc de voie cu mici provocări:
– arată o culoare
– găsește 2 culori
– ce-ți rămâne în palmă
– valuri de culori
– denumește culorile care îți ating degetele
– prinde o bilă în pumn și ghicește culoarea
Bilele decorative sunt tare versatile. Jocuri poți face la nesfârșit, apoi dacă simți nevoia de ceva mai multă distracție poți crea decorațiuni cu plante, ornamente cu lumânări, you name it. Aici sunt idei multe: le poți îngheța, sorta pe culori, poți face mini -diorame și așa mai departe.
Vârstă copilului și nevoile de moment dictează tonul distracției.
Loli nu e pregătită acum pentru toate activitățile cu bile. Le-am pus deoparte pentru vreo altă zi de stat în casă, să alungăm plictisul. A fost foarte încântată de senzația lucrului cu ele, de textura lor. Nu voia ceva structurat ca joc, la început. Este ok și așa. Să lași copilul să exploreze, să le gâdile, studieze, apoi să dirijezi jocul.
Impactul va fi mare, la Loli a fost prea mare și până la chestii elaborate le vom folosi cu inspirația de moment.
Ps. A încercat să le împrăștie prin camera. Ce mult i-a plăcut să le observe rostogolindu-se! Mie crezi că mi-a plăcut? Pfuu, da și nu prea, o dată la 2 zile răsare câte una ușor uscată. Am făcut atunci o vânătoare de bile și uite-așa s-a transformat situația.
Spor la joacă!
Nu uitați să fiți precauți. Eu am stat cu ochii pe copil, nu mi-am făcut de treabă prin casă. Bilele sunt dintr-un polimer (plastic) care se hidratează, nu sunt toxice, nu e musai să se probeze asta. Se recomandă de către producător a nu fi înghițite. Dacă copilul nu a trecut de etapa de testare a obiectelor cu gura, nu vă recomand să i le prezentați. Loli are 3 ani și 6 luni și tot am stat cu ochii ca pe butelie.
La capitolul Jocuri și joacă avem multe activități cu copilul și proiecte DIY. Vedeți voi ce vă inspiră.
Un comentariu