Categorii

Arhive

Un soi de blog
Un soi de blog

Proiecte susținute

Informații specialiștiParentingProiecte susținute

Cum creștem un copil independent sau cum vrei să crească copilul tău?

“Cum creștem un copil independent?” a fost subiectul ediției cu numărul 16 a evenimentului Modern Dad’s Challenges, care a avut loc  pe 30 octombrie. Soțul meu modern #moderndad sau #modernhusbund a fost la adunarea taților și a avut multe de povestit (acasă, după eveniment) despre ce au transmis speakerii. Cine au fost și despre ce au vorbit, iată: Ingredientul esențial în a-i învăța pe copii despre valori – Cristina Oţel, Trainer & Coach Inspirational Story: Andrei Mocanu, Blogger de parenting Tatăl activ De la cooperare la disciplină – Urania Cremene, Mamă & Specialist în Parenting Modern Dad’s Challenges, ediția a

Campanii și proiecteProiecte susținute

Ziua Empatiei marcată pentru prima oară în România -10 iunie 2019

Adevărul este că nu știm foarte bine, ca popor, empatia. Iată că, pentru prima oară în România, se lansează invitaţia de a marca Ziua Empatiei pe 10 iunie 2019, o zi de conştientizare a importanţei şi a impactului empatiei la nivel personal sau colectiv şi de a contribui la construirea unei culturi a empatiei în comunităţile în care trăim. Obiectivele evenimentului Ziua Empatiei sunt de a informa despre semnificația empatiei și modalități de dezvoltare a ei, de a promova rolul şi puterea empatiei în comunitate şi de a pune empatia în mișcare. Pentru acest an, organizatorii propun marcarea acestei zile

Campanii și proiecteInformații specialiștiProiecte susținute

1 Iunie zi de sărbătoare pentru copii și părinţi – interviu cu Nadia Tătaru – Itsy Bitsy

Mai țineți minte cum ne doream ca ziua noastră, a copiilor, să o sărbătorim împreună cu familia și prietenii? În urmă cu 3 ani, a fost promulgată legea prin care ziua de 1 iunie a fost declarată zi de sărbătoare legală, devenind astfel zi nelucrătoare la nivel naţional. Propunerea legislativă care a modificat articolul 139 din Legea nr. 53 / 2003 – Codul Muncii a avut în spate o campanie inițiată și derulată timp de un an de Itsy Bitsy FM. Campania viza conștientizarea importanței timpului de calitate părinte-copil. În campania Itsy Bitsy FM au fost implicați liderii de opinie

Campanii și proiecteInformații specialiștiProiecte susținute

Acceptare și accesibilizare. Interviu cu Ruxandra Mateescu – Asociaţia Supereroi printre noi

Adevărul este că, mulți dintre noi, fără vreo dizabilitate, purtăm ca adulți rănile copilăriei despre neacceptare, despre a nu fi îndeajuns de bun, de isteț, de slab, de înalt, și, cu toate astea nu suntem dispuși către acceptare și nici măcar nu ajungem cu gândul la cuvântul acceptare pentru oameni diferiți, pentru cei are muncesc enorm pentru acceptarea de care nici tu n-ai avut parte, pentru care ai muncit și tu, și de care te temi groaznic, numai că acum o poți ascunde mai bine. Acceptarea se învață greu sau ușor, depinde cum te-a găsit și vindecarea până la ea

Informații specialiștiProiecte susținute

Cum putem accesibiliza activităţile culturale pentru persoanele cu dizabilităţi?- Roger Ideishi, București, martie 2019

Știi cum e să privești un om fără speranță? Nu știi. Pentru că nu e chiar fără speranță (acolo tot e ceva), e un om care nu are nimic. Nici speranță, nici credință, nici ”ce-o să dea D-zeu”, așa cum spun mulți. Are doar o ridicare din umeri și atât. Un pupic pe obrazul copilului și atât. E trist, dacă voiai un răspuns. E trist până la fundul Gropii Marianelor și înapoi. Minunea lui nu se va întâmpla niciodată. Iar minunea de care se agăță unul altul – „trăiește, ne umple viata”, nu e minunea de care are nevoie. Ce minune să simți când urmează

Proiecte susținute

Despre tot ce trebuie să știi despre bani când ești părinte – la Modern Dad’s Challenges, ediţia a XII-a

Educația financiară a copilului este necesară și, totodată, amânată exact ca educația sexuală. Ne codim, ne pasăm (părinții) sarcina de la unul la la altul, amânăm că e prea mic copilul pentru așa discuții serioase și banii sunt ceva abstract, de nepriceput pentru el. Ne bucurăm că nu întreabă de ce nu are jucăria cutărică și de ce nu cere insistent de la magazin vreo chestie de îți cad dinții doar dacă privești ambalajul. Se întâmplă…momentul Inevitabilul ”al meu nu face așa, al meu nu cere” se întâmplă. Face criză, se tăvălește pe jos, sar oamenii în ajutor, de prin magazin

Campanii și proiecteProiecte susținute

,,Poveste de Crăciun” distracţie pe 8.000 de metri pătraţi la Opera Comică pentru Copii

Ieri am fost în premieră, în acest an, la Târgul ”Poveste de Crăciun”, organizat de Primăria Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii. M-am simțit de vârsta Lolitei de-a lungul întregului tur al târgului, pentru că este un fel de mic orășel de sărbătoare cu o mulțime de puncte de atracție, ateliere și locuri de distracție pentru cei mici și mari(dar cu sufletul de 3-4 ani, ca mine). În cadrul conferinței de presă Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii, a prezentat obiectivele de atracție ale Târgului, precum și spectacolele și surprizele pe care instituția le pregătește în luna decembrie. La

Campanii și proiecteProiecte susținute

Povestiri pentru copii la radio

Îmi amintesc cu plăcere de poveștile ascultate la radio când eram mică. Da, fac parte din generația care asculta mult radio, povestiri pentru copii la radio,  discuri, care a învârtit, mai târziu, cu creionul la casete, cu mult stoicism, să ajungă la melodia preferată. În bucătăria noastră de acasă, din acelea pe lung, aveam la perete o canapea micuță, și, acolo cocoțată între perne, așteptam gongul care preceda povestea de seară, de la radio. Când Bianca mi-a spus de poveștile de la Radio Vocea Speranței, m-am teleportat în copilărie pe loc. Singura diferență acum este că poveștile pentru cei ce

Campanii și proiecteProiecte susținute

O nouă întâlnire Modern Dad’s Challenges-Provocările parentingului modern

În adolescență, dacă eram la vreo reuniune de familie sau vreo adunare de gașcă unde erau popândăi de vârstă mai mică (by accident, nu au avut încotro frații mai mari), ajungeam să mă pierd printre cei mici și să mă joc cu ei. Eu nu aveam niciodată intenția asta, doar îmi plăcea să ascult bârfe, ce povesteau oamenii mari sau să stau să mă bag în seamă cu vreun tinerel de vârsta mea, pentru care poate îmi roșeau urechile. Numai că parcă era un făcut, ajungeam printre cei mici și gata. Eram la fugărit, leapșa, de-a v-ați ascunselea. Joc Așa și prin facultate. Eram

Campanii și proiecteProiecte susținute

”Coborâm la prima” în viaţa reală, vă rog, aș spune eu

Dizabilitatea e grea. Ar fi o minciună să credem altceva. Ințeleg pe cei care fug de ea, nu vor să știe sau se prefac că nu există. Nu ai cum empatiza cu adevărat dacă nu o trăiești. Dar există, și poți să nu întorci privirea și să judeci, poți învăța despre. Ce nu realizăm este că în afara sau înăuntrul dizabilității empatia și simpatia dau aceeași luptă. Pentru că nevoia de acceptare și înțelegere nu e doar acolo la nevoi speciale, este pentru toată lumea, și între „normali”.  ”Privirea asta egală către fiecare dintre noi ne ajută pe toţi” E adevărat! Mă uit la

1 2 3 … 9