Parenting

ParentingPovești de mamă

Mami time

Aseară. Cum mi-a venit mie ideea sa-mi fac salon de cosmetică în bucătărie? Nu ştiu, da’ cam aşa: am găsit nişte ceară roll-on rătăcită prin dulap şi dacă de Valentinii ce trecură a mers fără treierat podoaba de pe picioare, de Dragobete m-am gândit că e musai să fie smulsă. Rea, rea idee. Să mă smulg singură, evident. Cum sigur am avut spectatori, întreg blocul vecin, am chelit şi podoaba şi ceva straturi de piele. După jumate de picior, cu ceara şi pe nas, voiam să las totul baltă, dar dacă tot eram mozolită, cu cîteva vorbe mărunte printre dinți,

ParentingPovești de mamă

Mamele astea

Mamele cu copii în brațe nu sunt de altă planetă. Nu fac parte din vreo sectă, nu sunt demne de milă. Da, nu sunt bolnave. Sunt capabile de lucruri la care sigur nu te-ai gândit, nu sunt doar mame, ci oameni cu dorințe, cu gânduri, cu supărări, cu vise, cu tot tacâmul care definește personalitatea fiecăreia în parte. Și nu sunt în concediu, termen, fără indoială, inadecvat pentru perioada cât nu lucrezi la un serviciu și te ocupi de primul/primii ani de viață ai copilului. Concediu de maternitate! Nu există concediu pentru mame, când vin copiii concediile sunt altceva. La

ParentingPovești de mamă

Lecţii despre alăptare…în taxi

Dacă aveți probleme de alăptare luați taxiul. Serios! Am decis să scriu despre asta pentru că prea a fost de tot. Am mers cu taxiul de la începutul anului, cu ocazia controalelor Lolitei, de 3 ori. Și mare mi-a fost mirarea. Prima dată Intru în taxi, spun adresa și vorbesc în surdină cu Loli. Ne pornim, la primul semafor: – Cât timp are? (Sincer, nu înțeleg felul asta de întrebare, semantic vorbind) – Aproape 8 luni, zic. – Multe înainte. Ce mică e. Eu, porcăiesc în gând, o fi crezut că a făcut un compliment și zic, sec: – Da,

ParentingPovești de mamă

Călătorie în noi

De cele mai multe ori povestim despre călătorii prin țară sau prin lume și niciodată nu ne oprim asupra călătoriei în interiorul corpului nostru. De ce? Pentru că este o altfel de ”călătorie”, mult mai personală. Cred că ar trebui să ne autoeducăm în a ne descoperi. Priviți-vă cu atenție! Dincolo de frizură, de bronz suntem un ansamblu de mecanisme cu service integrat. E adevărat că acest service intră, uneori, în grevă și este nevoie de intervenție externă, însă un lucru este sigur – suntem echipați cu de toate! Nu am să țin vreo prelegre despre cum să avem grijă

ParentingPovești de mamă

Puterea cuvintelor

Zilele trecute, seara, cam pe la ora de baie a Lolitei, sună cineva la uşă. Ne uităm unul la altul :). Niciunul valabil să răspundă. Unul deschiloţat de hainele de serviciu, alta cu nădragii de casă şi cămaşa găurită de alăptat. Trage Iulian ceva pe el şi deschide. Şeful de scară făcea chetă pentru nenea Paul. Nea Paul dădea gunoiul în fiecare dimineaţă. De fiecare dată l-am blagoslovit, în gând şi face to face: Nu mai trânti, dom’le, uşa aia, că sare copilul ca ars! Şi nenea Paul, mare iubitor de fundul sticlei de orice, avea o vorbă pentru Loli. Ce face,

ParentingPovești de mamă

Mama cangur

Ce aveţi acolo? Asta este o întrebare frecventă când iesim la plimbare în Boba. Loli, fiind mai mică, nu se vede foarte bine, i se ițeste doar părul sau căciulița şi par gravidă, dar nu sunt. Ce duce asta, oare? Şi primul care m-a întrebat a fost un nene, bunic probabil. Ce aveţi acolo? Eu: o fetiţă. El: pot să o văd şi eu? Trag de material mai bine şi vede făţuca  prinţesei. Pleacă nenea mulțumit, urându-ne de bine. Mama mea prima dată: în ce? uoarp? Mamă, stă bine? Tot ea îşi dă răspunsul. Da, stă la mama.  Prietenele mele,

ParentingPovești de mamă

Vise

De când o am pe Loli nu mai visez. Nu am timp. Sunt de strajă la alăptat. Din două în două ore sau mai des, şi nu e timp de vise. Dar dacă se întâmplă, visez urât. În sfârşit, e de la oboseală. Şi ce crezi, visez ceva acu 2 zile. La mine acasă, la Roman, cofetăria copilăriei este Tosca. Este tot acolo, la parterul blocului, şi are aceleaşi lambriuri şi lustre, lustrele sunt compuse parcă din vaze mici, întoarse cu fundul în jos. Nu e ponosită, este şi modernizată, doar elementele astea de, mult zis, design au rămas la

orice mă inspirăParentingPovești de mamă

Alphie ăsta

Nu am fost la conferinţă. Poate aşa aş fi avut şi vocea lui în cap în timp ce îi citesc cartea Parenting necondiţionat. Am cartea cu împrumut de la Cristina. Cu Cristina, mami de David, m-am împrietenit în parc. Aşa! Alphie ăsta zici că a scris cartea într-o pauză de conferinţă. E foarte bună, să nu credeţi altceva, dar are o anume discontinuitate, pentru mine. Vorbeşte acolo despre asta, alta şi printre ele îmi face trimitere la exemple în alt capitol. Eu citesc 3 rânduri azi, mâine restul, cam pe unde apuc şi, în special, într-un loc anume până când

ParentingPovești de mamă

Aplauze-aplauze

Primul lucru, de fapt, prima acţiune pe care a învătat-o Loli a fost aplauze-aplauze. Am vrut să avem ceva al nostru pentru când e plictisită, pentru dispoziţii şi indispoziţii care urmau să implice şi urechile vecinilor. Nu am folosit ”bravo”. Nu că ar fi uzat şi nu poate fi interpretat printr-o acţiune propriu-zisă, ci pentru că ar ajunge un soi de recompensă şi crează dependenţă. Nu era cazul fetei mele. Aplauzele le-am început cam pe la 3 luni. Abia atunci Loli  a început să fie mai prezentă. Şi repetând câteva zile la rând a învăţat. Al doilea vaccin din viaţa ei

ParentingPovești de mamă

Poţiuni magice

Vorbeam de colici şi poţiuni magice. Poţiuni, de fapt, mai puţin magice. La Loli nu au funcţionat. Şi ce ne-am gândit noi într-o noapte. Apropo, în primele luni fata noastră nu dormea noaptea. Eram chiauni amândoi. Aşa, să revenim. Eram balonați. Nu mai ţin minte ce mâncaserăm de eram forfotiţi la maţe. Ce să luăm să ne revenim? Ceva din licorile fetei. Că doar aveam de toate. Ba chiar două sticluţe de Bonisan. Fuseseră la promoţie! 😉 Face calculul soţul meu: dacă la bebei atâta, la un adult atâta. Bun! Şi trage o duşcă el, juma’ de sticluţă, eu repede

1 15 16 17