Când ți se spune că vezi doar partea bună a lucrurilor, cum reacționezi? Consideri că ți s-a făcut un compliment pentru pozitivismul de care debordezi sau te-a făcut naivă în față. Tind să cred că e doar de bine și că oamenii nu au uitat să fie oameni. Și cum am apucat să răsfoiesc mai mult FB -ul (am primit accept de la Loli să stau la taste singură, fără intervenția ei), într-o seară, am găsit textul acesta frumos, care s-a potrivit stării mele(tradus): Fiecare dintre noi duce o luptă de care tu nu știi absolut nimic. Fii blând. Întotdeauna.
Fiecare întâmplare ne învață ceva. Fiecare dintre noi vede lumea cu alți ochi. Fiecare mamă are altă părere despre una, despre alta și alte dorințe. Și dacă se aseamănă, clar ordinea este diferită. Însă când vine vorba de grija pentru copii, toate suntem la fel, fără diferențe. Că le gestionăm personalizat este la fel de adevărat. Concluzia este că oricât de greu pare, uneori, totul va fi bine. Aveți alte păreri?
Cum mă întreb eu: Câți termeni îți trebuie ca să definești niște stări naturale…sau de câte cuvinte ai nevoie pentru a exprima dragostea de mamă? N-am ajuns să trag concluzii, doar am vociferat în stil caracteristic, aici, la Totul despre mame.
Nu putea Loli să facă un an și fără să cadă…din pat? Nu! Și am murit, înviat de ceva ori în ziua pocită. Relax, Loli este ok. Mama (eu) are sechele, coșmaruri încă. Și tata m-a pus să păstrez secretul. Eu nu m-am putut abține și am scris. Asta nu ca să nu-l ascult pe tata, ci ca să vă împărtășesc experiența primului buf și cum după panică, e musai să știți ce aveți de făcut. Povestea este toată aici.
Despre obiceiuri pro and con. Așa mi-am dat eu cu părerea pe aici, la Vocea mea în Totul despre mame. Voi ce spuneți?
Oare ce va zice Loli când va fi mare? Da, parcă o văd cum o pufnește râsul. Până atunci puteți să vă binedispuneți parcurgând articolul despre Cum să alegi numele bebeluşului tău? varianta proprie, Vocea TDM.
Iată cu ce veni iepurașul la mine! Cu o colaborare la Totul despre mame. Da, da, doar nu credeați că aud voci în plus. Până se va auzi vocea Lolitei în casă, glăsuiesc eu poveștile noastre. Cu ce am început? Cu povești despre mâncarea noastră (nemâncată) cea de toate zilele și cum fiecare masă este cu zâmbetul (rânjetul meu pe buze). Aștept cu nerăbdare clipa când apetitul prințesei va fi diferit de cel de acum. Până atunci trag aer în piept și o iubesc tare, tare și mai tare. Așa că enjoy: http://www.totuldespremame.ro/vocea_ta/vocea-ta-diversificarea-si-inventarul-bucatariei