0

Ziua când au plecat creioanele colorate – o carte care ne-a cucerit!

Astăzi va fi despre Ziua când au plecat creioanele colorate – o carte care ne-a cucerit! Vă spun povestea de scurt, ca să nu vă iau plăcerea de a citi. Vă garantez că veți merge să o răsfoiți de curiozitate la librărie.

Am descoperit această carte la una dintre nașele mândrei (Mulțumim, nana Raluca!). Am luat-o cu împrumut acum o lună și ceva și o citim frecvent.

copertă Ziua când au plecat creioanele colorate

Povestea începe așa…

Un băiat pe nume Duncan se trezește într-o zi că a rămas fără creioane colorate. În locul lor, în cutie, fiecare creion i-a pus o scrisoare.

Scrisorile creioanelor sunt despre prietenie și obiecții clare legate de prietenia lor, nu neapărat reproșuri – sunt creioanele care muncesc prea mult, prea puțin, sunt inversate pentru anumite roluri etc. Tonul este al unor prieteni buni, care fac corespondență de multă vreme, se cunosc bine și își pot spune păsurile fără supărare.

Scrisori pentru Duncan

Prin urmare, cartea pe lângă povestea simpatică, amuzantă, este un bun exercițiu pentru copii, de a urmări un model de conversație pentru atunci când ai ceva de zis și vrei să ai abordarea potrivită, fără să rănești, un exemplu de cum să controlezi momentul de iritare și să expui o obiecție simpatico – constructivă. Nu ne plac observațiile, nu-i așa?

Spre exemplificare, pun frânturi din scrisoarea Creionului Gri:

 “…mă omori cu zile! Știu că îți plac elefanții și știu că elefanții sunt gri…dar ocupă un spațiu prea mare să-l colorez de unul singur. Ca să nu mai vorbim de rinoceri, hipopotami și BALENE CU COCOAȘĂ.Tu știi cât de obosit sunt după ce mă ocup de asemenea monstru?

Ce îmi place la poveste este următorul aspect: a scrie scrisori nu e ceva încă la modă, cartea este, în sine, un bun exercițiu de a învăța cum se compune o scrisoare.

Tonul și limbajul se potrivesc conversațiilor pe care le au puștii de 5-8 ani. Informațiile cromatice sunt binevenite începând de la 3-4 ani.

“Află tu că și pinguinii sunt gri. La fel și pietricelele. Pietrișul. Ce-ar fi să desenezi și-așa ceva din când în când, să mai respir și eu. Preaobositul tău prieten, Creionul Gri.”

Vă amintiți când aveam nevoie de caiet liniat ca să nu începem să scriem în valuri. Ei bine, creioanele scriu scrisori precum școlarii de clasa întâi, cu litere de tipar pe alocuri, cu puncte de suspensie, cu ștersături. Pentru mine e ușor de citit, pentru un începător al cititului este nevoie și de prezența unui adult.

Final de scrisoare Creion Roz

Desene colorate

Desenele lui Duncan sunt foarte sugestive și pe gustul și aprecierea celor de vârsta personajului. Duncan își dorește să coloreze și să aibă creioane fericite. Așa că face un desen care va fi admirat și premiat de doamna învățătoare cu o steluță pentru creativitate. Nu descriu partea asta că nu vreau să povestesc tot.

Scrisoare Creionul Verde 🙂

Cartea a avut succes, drept urmare mai avem de citit despre aventurile creioanelor colorate: Ziua când creioanele colorate s-au întors acasă, The Crayons’ Book of Number, The Crayons’ Book of Colors.

Pentru autor, Drew Daywalt,  “Ziua când au plecat creioanele colorate” a fost prima lui carte pentru copii. Ilustratorul cu care a lucrat, Oliver Jeffers, este la rândul  lui, și autor de cărți pentru copii. Nu e de mirare că a ieșit o carte frumoasă, nu?

Ne place mult povestea, mie îmi place așa tare de îmi vine să dorm cu cartea sub pernă. Îmi aduce aminte de zilele când mergeam la clubul de pictură și visam să devin pictoriță. E unul dintre visele mele frumoase, chiar dacă nu am ajuns acolo. Dar e precum mărțișorul la care țin mult și îl păstrez pentru că e o parte din mine.

Spor la citit!

Dacă vrei să vezi ce citim cu drag, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii, pentru activități cu copiii, găsiți inspirație aici – Activități cu copii.

Pentru noutăți, informații utile, jocuri și evenimente dedicate picilor de 4-7 ani vă invit să urmăriți pagina de Facebook a blogului https://www.facebook.com/unsoideblog

0

3 cărţi despre fenomene naturale, 2+

Avem 3 cărți despre fenomene naturale în bibliotecă. Sunt de mare ajutor atunci când nu știi cum să explici ploaia, vântul și fazele lunii. Pentru că sunt scrise sub formă de versuri pot fi citite de la 2 ani. Partea științifică este la finalul cărții și o poți citi când este copilul pregătit.

Despre primele două am scris aici, în cărți pentru biblioteca familiei.

Așadar, din colecția Minunile primăverii – autor Charles Ghigna, Editura Univers Enciclopedic 

  • Picăturile de ploaie
  • Vântul cel zburdalnic
Colecția Minunile Naturii

Colecția Minunile Naturii

Cel mai bine ar fi să citiți cărțile în ziua în care plouă, bate vântul tare, a stat târziu și a văzut luna pe geam sau din pragul ușii.

Fiecare copil percepe lucrurile diferit. Când avea copilul 2 ani l-am dus la un spectacol despre fenomene și, deși era interactiv, pe Loli a prins-o și nu prea. Nu a avut răbdare până la final.

Adevărul este că nu poți învăța despre lucruri concrete fără să stai cu copilul în ploaie să îl picure pe nas, fără să bată balta cu picioarele până se satură, fără să stea pe geam și să privească stele seara.

Cărțile nu sunt complicate, la prima citire chiar te întrebi de ce le-ai luat din librărie, dar tocmai asta e. Prin exemple simple, la îndemână, poți insera niște adevăruri universale.

Pe măsură ce creștem avem tendința de a face un lucru simplu să pară complicat și abia când te lovești de de ce-uri devii conștient de câte știi, cum le știi, și cum poți să le transmiți pe înțelesul posesorului de întrebări încuietoare.

Bun, cartea cu luna este și mai simpatică – Bună seara, dragă Luna autor Laura Watkins, Lorna Gutierrez, Editura Universul Enciclopedic

Loli a sărit din pat să se uite la lună, după ce am citit cartea. Și de multe ori dimineța mă întreabă – unde sunt stelele și luna?

Nici eu nu am avut clară până acum treaba cu fazele lunii, prin urmare, o carte bună și pentru mine.

carte copii

Coperta – Buna seara, dragă Lună!

Explicații -la finalul cărții

Intrarea în poveste – cu o mirare – ”ce se întâmplă cu tine?”

Spor la citit!

Dacă vrei să vezi ce citim cu drag, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii, pentru activități cu copiii, găsiți inspirație aici – Activități cu copii.

Pentru noutăți, informații utile, jocuri și evenimente dedicate picilor de 4-7 ani vă invit să urmăriți pagina de Facebook a blogului https://www.facebook.com/unsoideblog

4

2 cărţi pentru biblioteca familiei. Atenţie, pot dezlănţui…conversaţii frumoase despre viaţa arborilor și natură!

Am achiziționat acum ceva vreme 2 cărți foarte bune, 2 cărți pentru biblioteca familiei. Cărțile sunt scrise de același autor, una pentru adulții din familie și una pe același subiect pentru copii, vârsta recomandată este 6 ani și peste. Cărțile pot fi citite de toți membrii familiei, nu există restricții în această privință, dar pentru că cea dedicată școlarilor este mult interactivă, cu poze frumoase, de aici și împărțirea mea. Mie sincer îmi place mai mult cea pentru copii, cartea poate servi drept ghid părinților pentru a crește dragostea copiilor pentru natură și pentru ceea ce oferă natura.

Iată cărțile(Editura Publica):

  • Viață secretă a copacilor. Cum comunică, ce simt. Descoperirea unei lumi ascunse.
  • Auzi cum vorbesc copacii? O drumeție scurtă în inima pădurii
2 cărți pentru biblioteca familiei

Cărți pentru biblioteca familiei – volume bestseller pentru familii

Cărțile sunt scrise de Peter Wohlleben un pădurar neamț, pasionat de natură, de pădure, arbori. Nu te-ai aștepta la așa un ton duios pentru ambele cărți. Atunci când vorbește despre arbori parcă ar vorbi despre proprii copii.

Pe pagina lui de Facebook  https://www.facebook.com/PeterWohlleben.Autor/ puteți urmări video-uri și posturi informative despre natura, problemele cu care se confruntă natura, pădurile, despre arbori, despre drumeții, plus detalii evenimente organizate pentru educarea publicului adult și tânăr.

Site-ul autorului este acesta Wohllebens Forest Academy – https://www.wohllebens-waldakademie.de/. Numai când deschizi paginile site-ului simți pasiunea lui pentru natură. Există și versiunea în limba engleză pentru cei care nu stăpânesc germana (precum subsemnata) și vă puteți informa despre lucrurile frumoase pe care le face acest om.

Arborii sunt descriși ca fiind niște ființe atât de minunate, încât după ce termini de citit, îți vine să îmbrățișezi fiecare copac întâlnit în cale. Și, totodată, să le vorbești, să îi alinți și alini pentru rănile făcute de oameni din neștiință sau din rea voință.

Spuneam că îmi place mai mult cartea pentru cei mici deoarece are cadre cu arbori foarte bine surprinse, este interactivă, sfătuiește micii cititori să exploreze, să descopere pădurea și să conștientizeze nevoia de a proteja pădurea, arborii, tot ce ține de pădure, toate vietățile din ea.

De vreo câțiva ani nu am mai reușit să mă conectez cu natura în sensul de drumeții, călătorii prin zone mai puțin turistice din diverse motive și atunci când am descoperit aceste cărți am găsit în mine o nouă față a dragostei pentru natură, plante, arbori, în general. Și e ca o reîntoarcere în copilărie când te joci în ograda bunicilor și cobori dealul spre pădure pentru mai multă joacă, explorare, aventură.

Ideea este că trăim cu sentimentul că natura ni se cuvine, că nu e nevoie să facem ceva pentru ea, sau pentru noi, ca să ne bucurăm în continuare de ceea ce ne oferă. Așteptăm să ne reamintească cineva respectul pentru ea și atunci când suntem trași de mânecă, ne supărăm, ne simțim rău și tot natura e de vină că ne-a pus în încurcătură.

Bun, cartea pentru adulți are capitole tare simpatic denumite. Limbajul este foarte cald și informația științifică este frumos tradusă pe înțelesul oricui. Adevărul e că știința care se ocupă cu studiul funcțiilor plantelor – fiziologia nu e mega plăcută dacă nu te pasionează domeniul. Însă autorul expune tare frumos mecanisme și procese.

cărți pentru biblioteca familiei

Viața secretă a copacilor – capitole simpatic denumite

Capitolul 24 – O chestiune de caracter

  • povestea a 3 arbori, 3 stejari care se comportă diferit în același anotimp – toamna. Este despre pierderea frunzișului, despre cum unul dintre stejari este prudent, altul curajos pentru că scapă sau nu de frunze în timp util, înainte de venirea frigului. Explică și de ce este importamt să nu rămână copacul cu frunze pe timp de iarnă. Veți vedea în carte. E foarte tare subiectul.
cărți pentru biblioteca familiei

Viața secretă a arborilor – fragment

În cartea pentru copii, sunt explicate procese simple, precum respirația, transpirația, fotonsinteza nu cred că e menționată ca denumire, ci este folosit termenul de hrănire. Sunt amintite comportamentele animalelor din pădure, cine-ce preferă, ce poți face dacă nu ai sendviș la tine în drumeție sau dacă nu ai hârtie igiencă și e musai să rezolvi treburi fiziologice.

Forma îmbrăcată a noțiunilor de biologie, care nu sunt atrăgătoare (trust me), îți dă așa o stare de împlinire și înțelegere a elementelor naturii. Perspectivele personale despre procese, mecanisme din natură se schimbă mult.

 

cărți pentru biblioteca familiei

Auzi cum vorbesc copacii? – iată că există un internet al pădurii

După cum spuneam, cartea poate fi folosită atât de copii și de părinți, poate fi lecturată împreună și luată în rucsac în drumeție, prin parc. Este un ghid de explorare foarte bun, prin exemple de activități și curiozitățile despre arbori, plante ierboase, animale cunoscute de micii exploratori.

Cărți pentru biblioteca familiei

Auzi cum vorbesc copacii? – informații utile micilor exploratori

Sper că v-am făcut curioși, spor la citit. Eu le-am cumpărat de pe elefant.ro, am pândit promoția cu 50% și așa m-am bucurat când a venit coletul.

Pentru biblioteca unei școli, grădinițe sunt cărți valoroase prin conținutul informativ – educativ, asigură educatorului, profesorului abordarea necesară înțelegerii naturii în cuvinte simple și pe înțelesul copiilor. Chiar dacă spațiul extra – educațional, de recreație dispune de 2 copaci și un rond de flori, poți face ateliere și activități minunate pe acel petec de natură, iar cărțile inspiră foarte mult în această direcție de conștientizare a cadrului natural în care trăim.

Și ca să închei în spiritul dragostei pentru natură, iată și alte 2 cărți pentru cei mai mici viitori ecologiști.

Din colecția Minunile primăverii – autor Charles Ghigna, Editura Univers Enciclopedic 

  • Picăturile de ploaie
  • Vântul cel zburdalnic
cărți pentru biblioteca familiei

Minunile primăverii

cărți pentru biblioteca familiei

Picăturile de ploaie – fragment din carte

cărți pentru biblioteca familiei

Picăturile de ploaie – din secțiunea cu informații -Totul despre ploaie

cărți pentru biblioteca familiei

Vântul cel zburdalnic – imagini carte

cărți pentru biblioteca familiei

Vântul cel zburdalnic – secțiunea Totul despre vânt

Ambele sunt povești în versuri, rimă pe placul copiilor 3+, merge și pentru 2+. Sunt frumos ilustrate, cu informația știițifică încorporată la finalul cărții. Aici decizia îți aparține, dacă vrei să insiști/adaugi la poveste sau să mai aștepți un pic să crească puiul. Nu mult!

Pe acestea două nu am apucat să le citesc cu fetița mea, le las pe vacanță, să fie noutate. Deocamdată m-am delectat doar eu și bine mi-au făcut.

Dacă vrei să vezi ce citim cu drag, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii, pentru activități cu copii, găsiți inspirație aici – Activități cu copii.

Pentru noutăți, informații utile, jocuri și evenimente dedicate picilor de 4-7 ani vă invit să urmăriți pagina de Facebook a blogului https://www.facebook.com/unsoideblog/

3

Cele mai citite cărţi de la începutul anului 2019, vârsta 4+

Cele mai citite cărți de la începutul anului 2019, la noi în acasă, vi le voi prezenta mai jos. Sunt preferințele fetei mele, unele sunt din lista fiecărei seri. De obicei avem 3- 4 cărți pe seară, înainte de culcare, la lanternă, așa cum ne este stilul. Citim și ziua, dar cum timpul pe acasă e destul de puțin, din motiv de grădiniță, logoped etc, seara e vremea poveștilor.

Așadar, iată cele mai citite cărți de la începutul anului 2019:

1. Lotta și bicicleta – Astrid Lindgren, llon Wikland‎

Lotta este fetița cea mică a unei familii de pe strada Zurbagiilor. Are 2 frați mai mari și ea își dorește să facă tot ce fac ei. Orice, de altfel. Și chiar dacă nu poate, ea este foarte neînduplecată. Se asigură singură că știe să meargă pe bicicletă, că are ochi ca ai fraților, toate acestea În secret!

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – copertă Lotta

”Sigur că știu să merg pe bicicletă! Ba da, știu! În secret!”

  • Pentru 4+ este o carte tare simpatică, în care copilul se recunoaște la comportamente și trăiri.
  • Pentru părinți – loc de început discuții despre schimbările pe care le simt în interiorul lor copiii, pe măsură ce cresc, despre gelozia și dragostea pentru frații mai mari și nevoia de atenție 1 la 1 sau cu toți frații.

2. Balul Florilor – Sigrid Laube

Legumele au balul lor. Florile au balul lor și niciodată nu se amestecă. Dar domnul Conopidă și domnișoara Morcov vor merge la balul florilor chiar dacă nu sunt încurajați de legumele prietene, din același strat.

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta Balul florilor

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – la balul florilor

Este o poveste despre toleranță, despre aparențe și diferențe, nevoia de ieși din tipar și de a reuși să găsească acceptarea.

”La următorul bal să veniți negreșit! spuse domnul Levănțică foarte înflăcărat. Oare îl vrăjise puțin grațioasa domnișoară Morcov?”

Dacă  ți-ai imaginat vreodată că nu te va încânta o carte cu personaje legume și flori, te sigur… așa va fi!

  • Pentru 4+ e foarte interesant ilustrată, personificarea florilor și legumelor este minunată. Cartea are un ton calm, conversațiile deși la un moment dat se precipită în legătură cu atitudinea fandosită a florilor și despre legumele care sunt bune doar pentru că zac în supă, există un zen bine imprimat al poveștii.
  • Pentru părinți – este o carte de povești care inspiră la calm și conectare cu copilul, pentru că nu poți citi ca pe un prospect de medicament, trebuie să te implici în poveste.

3. Nu lăsa porumbelul la volan – Mo Willems

Este o poveste scurtă, mult ilustrată, foarte faină, dacă treci de ridicul și te prinzi că este despre transfer de putere pentru copil. O reiau într-un post separat. A fost folosită în prezentarea lui Lawrece Cohen, la conferința de sâmbăta trecută și vreau să vă spun cum a integrat el cartea în informația pe care a livrat-o.

4. Nu mi-e somn – Colecția Micul Zen – Louison Nielman, Thierry Manes

Este una dintre cele 4 cărți din colecție. Este foarte iubită de fetița mea și, totodată, favorita mea din colecție.

  • Pentru 4+ – sunt prezentate 4 povești cunoscute de copii, trăite de ei
  • Pentru adulți – 4 situații de gestionat atunci când copilul se duce la culcare fără chef, când nu-și găsește cartea preferată de citit înainte de culcare, are nevoi care solicită părintele și care se dovedesc a fi nevoi de reconectare, de hrănirea a emoțiilor lui la timp de seară.
cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta Nu mi-e somn

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – exerciții de calmare

Fiecare poveste este urmată de un model de ritual de seară (exerciții de relaxare, masaj) pentru copii și părinți – binevenite dacă nu ai astfel de idei și care ajută la conectarea cu copilul.

5. Colecția Mog – povești cu pisica Mog. Nu pot să spun că mă dau în vânt după Mog, însă Loli nu doarme dacă nu citim măcar una. Nu le-am fotografiat, pe elefant sunt aproape toate, sunt și variatele în limba engleză.

Favoritele sunt:

  • Mog și bebelușul
  • Mog și iepurilă
  • Mog în întuneric – nici nu înțeleg prea bine povestea, dar animalele ciudate din poveste o fascinează pe fiică-mea
  • Mog la veterinar
  • Mog pisica uitucă
  • Mog învață alfabetul
  • Prostioara lui Mog – la asta chiar nu sunt de acord cu titlul

Nu este despre Mog, dar este de aceeași autoare – Tigrul care a venit la ceai. Pe fetiță o cheamă Sophie. Loli (Sofia- Lorena) nu dă pagina până nu mă convinge că nu e despre ea – Nu sunt eu. Da, mami, e altă Sophie.

  • Ilustrațiile cărților cu Mog sunt simpatice, pisica este frumos desenată și e o ea, iar eu am tendința ca atunci când citesc să mă refer la Mog ca la un motan, nu o pisică. Așa a fost feelingul inițial. Nu mă întrebați de ce…

6. Peștele curcubeu – Marcus Pfister

Este o carte frumos ilustrată, senzorială prin acei solzi care te invită la pipăit pe fiecare pagină. Așadar, se potrivește și pentru 2+.

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – solzii sunt tare atractivi la pipăit

  • Peștele curcubeu integrează ideea de a fi diferit și de prietenie, de a recunoaște nevoia de a fi cu cei care te apreciază pentru cine ești cu adevărat, nu pentru cum arăți. Vanitatea este atinsă ca subiect și interpretată pe înțelesul celor mici.
cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – fragmentul în care peștii îl părăsesc

”La sfârșit de tot, Peștelui – curcubeu nu-i mai rămăsese decât un solz sclipitor. Unul singur. Pe toți ceilalți îi dăruise. Dar era fericit, mai fericit ca niciodată”

7. Girafa care nu voia sa se spele – Christine Beigel, Herve Le Goff

 Știi cum seara copilul ar face orice, numai să nu se spele, să ia cina, să meargă la culcare. Ei bine, aceasta este povestea girafei care nu voia să se spele și este o poveste în poveste, spusă de Buni Cloșcă pentru puii murdari și cum reușește ea să îi facă să coopereze când vine vorba de ora de baie.

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta

  • Sincer, nu mă pasionează povestea tare, poate traducerea nu e chiar reușită, dar mândrei îi plac desenele și cum citesc eu pe alocuri povestea, așa că e pe lista celor mai citite cărți. Deocamdată!

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – fragment – girafa se ascunde

8. Lama lama în pijama – Anna Dewdney

O carte care se pare a inspirat producerea unui serial pe Netflix.

  • Este o altfel de interpretare pentru nevoia de conectare a copiilor înainte de somn, cu părinții.
cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – fragment

Lama lama în pijama nu poate adormi. Ar vrea apă, ar vrea multe lucruri și să vină mama. Mama vine să liniștească puiul și lama adoarme liniștită.

9. Cărți cu gâsca Petunia – Roger Duvoisin

  • Petunia
  • Ai grijă, Petunia! 
cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta Ai grijă, Petunia, credit foto elefant.ro

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta Petunia, credit foto elefant.ro

Povestile au ca personaj principal gâsca Petunia, o gâscă caragioasă, nemulțumită și încăpățânată ce trăia la fermă. Petunia învață în ambele povești lecția onestității și recunoștinței. Povestea include propoziții ritmate, cuvinte cheie repetate intenționat pentru captarea atenției, ajută astfel micul cititor să rețină ideea principală ce a declanșat aventură Petuniei. Ilustrațiile sunt în genul old school, dar foarte frumoase.

  • În prima poveste – Petunia găsește o carte și cu ea sub aripă și credința că cine are o carte este foarte isteț, împarte sfaturi în dreapta și stânga, fără să aibă vreo soluție reală, corectă la problemele prietenilor. Vă dați seama că finalul este revelator pentru Petunia și copil.
  • Ai grijă, Petunia – este despre apreciere și recunoștință, despre călătoria Petuniei pentru a găsi iarba mai verde și mai grasă. Cea din curte, nefiind pe gustul ei. Surpriză, tot cea din curte e mai verde și mai grasă. Dar până să realizeze asta are parte de multe întâlniri/pățanii care o ajută să găsească ceea ce căuta.

10. Fantasticele cărți zburătoare ale domnului Moris Lessmore – William Joyce

O carte cu ilustrații deosebite, cu o poveste destul de abstractă pentru copiii de 4+, dar nu fiți intimdați de carte, lăsați copilul să asculte și să cuprindă povestea în felul lui. Loli a înțeles că este despre dragostea pentru cărți și importanța cititului. Nu o să îți spună fix asta, va spune că băiatului îi plac cărțile și cărțile sunt zburătoare.

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – coperta

cele mai citite cărți de la începul anului 2019

cele mai citite cărți de la începul anului 2019 – Moris are grijă de cărți

”Povestea noastră se încheie așa cum a început…cu deschiderea unei cărți.”

Astea sunt poveștile des reluate de noi, citim și alte cărți pe lângă, pregătim o listă viitoare cu povești noi descoperite. Până atunci, poți vedea aici la Recenzie carte copii care sunt cărțile care ne ispiră fie prin ilustrații, fie prin mesaj.

Spor la citit!

0

4 povesti pentru copii cu ilustraţii deosebite

Am ales pentru azi 4 povești pentru copii cu ilustrații deosebite. Poveștile, atunci când le aleg pentru Loli sau pentru mine, se adună în 2 categorii – povești care te conectează la mesaj prin ilustrațiile deosebite și povești care vin așa lin, le încorporăm fără prea mult vizual, ilustrațiile sunt ca bonus.

Am cumpărat recent pentru Loli, pe lângă cele 2 cărți care ne lipseau din seria cu Mog (dau ochii peste cap, dar ce să fac, îi fac plăcere copilului) 4 cărți minunat ilustrate:

  • Prințesa cerului 
  • Între cer și mare
  • Povestea unui șoricel zburător
  • Henry și puterea imaginației
Cărți deosebite

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – colaj cărți

Noi citim la lanternă fie seara, fie la prânz (cu draperiile trase) și fiecare pagină este descoperită lent și e un sentiment foarte plăcut. Fata mea iubește modul ăsta de a citi și o stimulează să le descopere singură când simte nevoia, fără lanternă. O găsesc răsfoindu-le, fără să-și dorească să-i citesc, pentru că o povestește ea cu cuvintele ei, o aud cum face scenarii. Și nu mă suferă în preajmă (du-te mami!). E momentul ei, iar eu dispar din peisaj.

Așadar,

Prinţesa cerului – Rino Alaino

  • O poveste captivantă (o recomand copiilor de 4 ani spre 5-6) care aduce lumina și întunericul (umbra) în același plan, ca apoi să le despartă.
  • Autorul face un fel de reinterpretare a istoriei stelelor și Lunii.
  • Este imaginată sensibil și desenată în nuanțe de maro și auriu.
secventă carte Printesa cerului

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – Prințesa cerului și prietenul ei – marinarul

 

  • Printesa cerului e greu de digerat la prima vedere, un tată își ascunde fiica, invidios pe lumina ei, mama este disperată și cere ajutorul unui marinar. Acesta face un drum din stele de mare pentru Luna, astfel ea ajunge acasă la mama ei.
Secvență carte-drumul de stele

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – drumul de stele

 

  • Ideea e că povestea dacă o explici tu ca adult va deveni abstractă pentru copil. Eu am lăsat copilul să ceară explicații, să experimenteze emoții și ilustrațiile magnifice și să descopere totul în termenii lui.

Intre cer și mare – Fraţii Fan

  • Povestea este despre nevoia de a visa, imagina lumea cu necunoscutele ei pentru a o putea integra ușor.
  • Un băiețel, pe nume Finn, visează la bordul navei lui despre un loc minunat unde cerul și marea se întâlnesc, despre care știe de la bunicul lui. Nava construită în amintirea bunicului avea să-l ducă în călătoria plină de aventuri și emoții către locul dintre cer și mare.
secventă carte- între cer și mare

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – Între cer și mare – secvență

  • Cartea este desenată în culori pastelate, cu pagini din hârtie groasă și acest lucru îi dă un iz de poveste de demult, ca un drum înapoi în copilărie când orice este posibil, chiar și drumul către lumea dintre cer și mare.
  • Mie îmi vine să dorm cu ea sub pernă. Pentru copiii mici de 2+ spre 3+ povestea poate deveni senzorială, despre descoperirea desenelor, urmărirea conturului animalelor pe care le cunoaște, identificarea elementelor fantastice din poveste.
Imagini carte - intre cer si mare

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – Imagini carte

 

Lindbergh. Povestea unui șoricel zburător – Torben Kuhlmann

  • Are ca sursă povestea adevărată a lui Charles Lindbergh, pilot american și pioner al aviației. Lindbergh a construit un avion cu un singur motor și a traversat Atlanticul cu foarte puține șanse de a termina călătoria, doar cu mult curaj.
  • Istoria aviației, a primelor reușite ale omenirii de a zbura, pentru copii poate fi greu de accesat și neinteresantă dacă nu e cuplată cu un fir narativ atrăgător sau nu e fan chestii tehnice.
  • Cartea este ca un film de desen animat. Are secvențe, cadre foarte frumos construite, te simți părtaș la aventură, modul cum sunt desenate personajele, ce parcă ies din file, o fac valoroasă ca ilustrație și mesaj.
Secvență carte-schițe avion

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite- schițele șoricelului

Secvență carte - pericole pe drum

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite -pericole în zbor

  • Curaj, determinare, curiozitate – iată o parte din ingredientele copilăriei și dacă un șoricel poate traversa în zbor un ocean, apoi un copil poate străbate lumea întreagă doar dacă se gândește la asta.
  • Pentru 4+ poți iniția conversații foarte frumoase pe tema zborului, a necesității de a depăși limite și despre revoluția tehnicii, despre modul cum lumea evoluează și cum invențiile au adus nivelul de trai așa cum îl experimentează acum.
  • Bonus – la finalul poveștii găsești o scurtă istorie a aviației.

Henry și puterea imaginaţiei –  Skye Byrne, Nic George

  • Mie îmi plac povestile ilustrate cu text puțin. Te solicită un pic deoarece pentru copilul mic contează mult vizualul și povestea are farmec numai dacă se implică povestitorul. Adică – tu, părintele.
  • Cartea este așa cum spune titlul despre imaginație, despre cum să te folosești de imaginație ca să exprimi o emoție, ca să prinzi curaj, să îți îndeplinești o dorință.
  • Henry, băiețelul din poveste, își pierde iepurașul preferat. Bunicul îi dă un sfat foarte bun – să-și imagineze că l-a găsit!
  • Cartea are 2 planuri în ilustrație – desenul în creion și elemente de decor din viața reală. Cu alte cuvinte desenul ce spune povestea se completează cu elemente reale și sugestiv potrivite pentru fiecare acțiune a personajului.
Secvență carte - Henry și puterasa imaginației

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – imagine frunze și desen creion

Secvență carte - călătorie primejdioasă printre crocodili din cârlige de rufe

Povești pentru copii cu ilustrații deosebite – călătorie primejdioasă printre crocodili din cârlige de rufe

 

  • Pentru copii povestea poate servi drept soluție pentru zilele alea în care nimic nu e cum trebuie și pe plac. Dacă îți folosești imaginația poți transforma ceea ce nu face ziua bună, poți schimba perspectiva și cine știe ce va ieși. O zi minunată, poate!

Spor la citit, pentru inspirație și alte review-uri de cărți, scrie carte copii la secțiunea search de pe site și sigur vei găși cărți interesante.

0

The Crush Series – povești în versuri și rime haioase

Mulți dintre noi din momentul în care devenim părinți, ne redefinim ca oameni, devenim versiuni la care nu ne-am gândit vreodată și tot ce am fi jurat că e într-un anume fel, se desface bucată cu bucată și se reface în alt adevăr. Mult mai pur și cu sens. Povestea noastră se rescrie practic, chiar prinde contur în povești în versuri și rime amuzante.

Pentru unii dintre noi părințeala scoate la iveală multă inspirație, curaj, pasiuni noi și sunt precum izvorul la care nu a ajuns nimeni, dar care, atunci când dai de el, iese la suprafață și își face loc, nu mustește, ci curge clar, fără oprire, face albie și curs pe oriunde încape.

Atunci când devii părinte, copilul din tine revine și se șlefuiește din nou. Joaca de care ai uitat, se dezvăluie iar, deși îți vine greu la început. Nu c-ai fi uitat de tot, însă a fost nevoie să o lași deoparte, ca să parcurgi etape, pentru că așa e cercul vieții. Așa cred eu. Creștem cu joacă multă, o sedimentăm, apoi iar ne jucăm, până cresc copiii nostri, sedimentăm cât pleacă la facultate, apoi reluăm cu nepoții.

Ian Worboys celebrează acest cerc al vieții printr-o serie de cărți destinate copiilor și părinților. Prima din serie a avut lansarea acum o săptămână, în urmă. Cine este Ian Worboys, citiți pe îndelete aici, eu vă povestesc despre impresiile și gândurile stârnite de întâlnirea cu prima carte din seria The Crush Series, Frog Crush.

Frog Crush

The Crush Series – povești în versuri și rime haioase – coperta Frog Crush

  • Seria a fost scrisă în urmă cu mulți ani pentru copiii lui, poveștile sunt pline de umor și pentru că atunci nu a găsit un titlul care să definească întreg conceptul poveștilor, abia după ce copiii au crescut și după moartea recentă a unuia dintre ei, a putut defini totul cu numele de The Crush Series.

autorul și ilustratoarea Silke Diehl – o arhitectă care și-a dorit să ilustreze cărți pentru copii și acesta a fost momentul în care visul ei a devenit realitate

  • Poveștile sunt în versuri, rimele sunt haioase, iar motivul pentru care poveștile lui vin în această formă este următorul: versurile și rimele l-au ajutat pe autor să crească, să învețe, să-și îmbunătățească parcursul academic, când educatorii și profesorii nu au crezut asta. Dislexia, cea de care nu a putut fi diagnosticat în copilărie, a fost moștenită și de fiul lui Robert, și, în momentul când acesta a fost testat pentru dislexie, abia atunci, făcând aceleași teste ca și fiul lui, a realizat că și el a suferit de același lucru și că obstacolele pe care le-a avut de înfruntat în viața de școlar, aici au avut sursa. Dar, dislexia nu l-a ținut pe loc, nu l-a oprit să ajungă un om împlinit, fondator de companie, și autor de cărți.

O nevoie specială, și cred că am să mă repet la nesfârșit, nu este o slăbiciune (doar dacă crezi asta și lași pe alții să te convingă), este o putere. Dacă îți cunoști puterea, o lucrezi, apoi o pui în slujba ta, nu are cum să fie mai rău. Dați de veste celor care se simt copleșiți de slăbiciunile lor și ale copiilor lor.

  • Revenind la subiect, seria The Crush, este și un fel de manifest pentru părinți, autorul încearcă să transmită, prin felul jucăuș al poveștilor și situațiilor cu care se confruntă personajele, adevărul pe care el l-a simțit și trăit în urma morții fiului – „Gândim adesea că avem o singură viață de trăit, cum la fel și copiii nostri au viața lor, și pe lângă a ne trăi viața noastră, avem de fapt, de trăit și viața copilului. Și, deși, copiii nostri, chiar dacă nu o spunem, sunt uneori pain in the butt, să ne amintim întotdeauna că sunt speciali, diferiți, creativi, că sunt muzele noastre, asa cum și ai mei au fost pentru mine”.

Ian a mai spus că personajele cărții sunt construite pe ideea de a fi diferit, special, fiecare cu felul lui de a exista și cum viața trăită este legată de viața altuia, cu beneficii și dezavantaje și tot așa, ca într-un circuit (life in life).

  • Pe lângă partea de lectură, Frog Crush (respectiv pentru toate cărțile din serie, care vor fi doar în limba engleză), are suport material și audio. Kitul educativ conţine pe lângă cartea în limba engleză, un set de întrebări şi răspunsuri care îi ajută pe părinţi să îşi susţină copiii să înveţe într-un mod amuzant litere, cuvinte în limba engleză, animalele şi viaţa lor, emoţii şi sentimente, cuprinde și fișe de colorat, un puzzle, mascote.

  • Proiectul este conceput în așa fel încât părintele să aibă la îndemână tot ajutorul de care are uneori nevoie (lipsă de inspirație, oboseală) ca să se poată juca și conecta cu copilul prin joc. Aruncați un ochi aici www.thecrushseries.com

Si părinții se pot juca cu mascotele. Croco asta îmi ronțăia mâna:))

Autorul, pe lângă joaca cu rime și povești în versuri pentru copii, se ocupă de afaceri, este CEO-ul unei companii. Mi-a plăcut exemplul dat pentru a sublinia nevoia de a proteja și crește imaginația copiilor: un sondaj făcut cu ceva ani în urmă despre calitățile unui bun șef, CEO, director, cum vreți să-l denumiți, a arătat că toate calitățile necesare unui CEO, vreo 10 la număr printre care – umor, creativitate, ușurință în găsirea de soluții sunt, de fapt, calități ale copiilor, pe care nu trebuie să le piardă cu vârsta, ci să le dezvolte, cu ajutorul părinților, educatorilor, pentru că ei sunt viitorul. Și asta încearcă el să transmită angajaților, părinților, cititorilor prin cărțile sale. Să nu închidem imaginația copiilor, să îi ajutăm să cunoască lumea prin joc, să înțeleagă că acțiunile au consecințe și că este normal, fac parte din viață.

Cartea este minunat ilustrată, este aerisită, în format mic, numai bun pentru mâinile mici și curioase.

Pe mine m-a impresionat toată povestea – povestea autorului, a ilustratorului. Adevărul e că nu știu dacă e curaj, terapie, sau nevoia de a trăi cumva viața de după ce ai fost scuircircuitat, publicarea seriei a fost o dorință din bucket-listul făcut după moartea fiului său Robbie. Este de apreciat faptul că în ciuda greutăților nu a renunțat la ideea că poate contribui la educarea copiilor și a părinților. Totodată, el a înființat fundația The Robbie Bobby Foundation  și 10% din profitul generat de vânzarea cărților va fi donat organizației caritabile, a cărei misiune este aceea de a ajuta persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate, afecțiuni mintale sau emoționale, dar și tinerii sportivi pentru care o donație mică poate avea beneficii mari și le poate schimba viețile.

  • Cartea este disponibilă în reţeaua de librării Cărtureşti și pe site-ul Cărtureşti, iar pe site-ul www.thecrushseries.com pot fi descărcate gratuit elementele din kit.
Desene carte

The Crush Series – povești în versuri și rime haioase – imagini carte

Spor la joacă! Și spor la citit povești în versuri!

2

O poveste despre putere și răceală – Să vezi ce-ţi fac, Cucoană Răceală!

Dacă o întrebi pe Loli cine e cucoană va zâmbi, apoi îți va pune în brațe cartea cu Cucoana Răceală, exact the răceala, care, de altfel, nu ne mai lasă în pace în ultima vreme. Avem de vreo câteva zile o carte foarte drăguță, cu o poveste despre putere și răceală. Ne place mult și ne-a ajutat să trecem cu bine peste muci, tuse și starea mianunată de la contradicțiile din corpul Lolitei când e virusată cu ceva. Tare ne place toamna asta așa gen vară pe timp de zi, numai că a înviat toate virusurile și ținem greu piept zi de zi la ele.

Andreea Dragomir a scris o poveste pentru părinți și copii, cu un mesaj prietenesc – hai să trecem împreună prin asta! Uite, dăm o față răcelii și o personificăm într-o Cucoană care e antipatică, dar care are și ea rolul ei pe lumea asta și în final nu are resentimente că nu o placi și că te arăți puternic, curajos să o înfrunți și să spui Să vezi ce-ți fac, Cucoană Răceală!

Adevărul este că atunci când copilul e înfundat și șuieră pe gură, oricâte pufuri i-ai da pe nas și siropuri, nimic nu te poate scoate din starea de om neajutorat. Te încrunți la lumea întreagă pentru că puiul tău suferă și, pentru că nu înțelege ce e cu el, dă tot ce poate ca să spună asta – plâns, supărări din orice, stare de dispoziție de leșină și un clown care se vrea distractiv. Iar tu, părintele, te simți mic și nedemn că nu poți răsturna mai repede lumea și sapi adânc în tine după rezerva de răbdare și compasiune și colacul de salvare care să te țină cu zâmbetul pe buze și cu duioșie în fiecare gest. Știm că o atitudine pozitivă ajută mult, dar e foarte greu de susținut uneori.

Când o altă mamă îți scrie că te înțelege și te asigură că poți, e reconfortant. Pentru copil este povestea care dă nume stării lui și vine și cu idei de încercat de a o elimina, conferă un motiv în plus să coopereze și să facă față provocărilor – aerosoli, aspirat nazal, siropuri cu gusturi dubioase.

Ce ne-a plăcut nouă la carte este că are un fel de stages, mici capitole:

  1. ne ia pe rând în poveste – începe cu o scrisorică pentru fiecare, prima pentru mama, apoi pentru pui
  2. îți face cunoștință cu starea de răceală – ajută copilul să integreze dispoziția de dinainte și din timpul răcelii
  3. prezintă trucuri simple care să ajute în plus, pe lângă ce ți-a recomandat medicul, și dacă ai un curajos acasă, trucurile le poți încerca/fabrica cu copilul. Am făcut cu Loli supă de legume în care am pus turmeric. Nu am mers fix pe rețeta din carte, am simțit nevoia de a ne pune amprenta asupra ce gătim, să fim creative, dar am pus ingredientul cheie care dă și culoare aurie. Fata mea a fost mulțumită că fate bine, aka face bine!
Supă pentru răceală

O poveste despre putere și răceală – castronul preferat pentru supă

4. no hard feelings la final, orice răcela trece, oricât de nesuferită a fost Cucoana ne despărțim în termeni buni. Tonul optimist și vesel place și ajută mult copilul, îi dă sentimentul de putere, scrisoarea de la Cucoană este un fel de declarație care îi conferă încredere și transferă puterea Cucoanei copilului. A învins răceala pentru că a avut curaj să mănânce supă, să bea mult ceai, să meargă la doctor.

Fragment din carte

Poveste despre putere și răceală – fragment din carte

Cartea este frumos ilustrată, imaginile sunt amuzante și pe baza lor te poți juca mult cu povestea. La final are și coli de colorat, numai spor să fie.

Așadar, spor la citit, Cucoana să vă ocolescă! Dacă totuși vă dă târcoale, nu uitați: puterea este la voi ca Să vezi ce-ți fac, Cucoană Răceală!

4

Poveste despre alăptare prelungită și înţărcare blândă – Doar ţiţi rămâne mică

Cine a spus că mamele nu se simt unele pe altele? Voi prezenta mai jos un mesaj al unei mame pentru celelate mame, o poveste despre alăptare prelungită și înţărcare blândă – Doar ţiţi rămâne mică.

Când era Loli mică nu suportam să o țină altcineva în brațe în afară de Iulian. Nu voiam să o dau, de spui că mi-o fura cineva. Cu toate că voiam să îmi elibereze careva brațele, nu rezistam mult să o văd plimbată de altcineva. Așa simțeam atunci și nu prea aveam control la treaba asta. După naștere, cu hormonii aferenți și laptele șiroind non-stop, nu controlam nici pipi bine, de lacrimi și furii scurte nu mai amintesc.

Mă uit în urmă și știu ce am să fac mai bine dacă mă apucă dorul de vreun alt țânc lipit de piept și cum am să fac lucruri fără grabă și stres. Așa cred.

Cu Loli nu simțeam nevoia să vorbesc toată ziua bună-ziua, în primele luni. O priveam, o studiam, o pupam din cap până în picioare, o mângâiam, o țineam cu orele să doarmă pe mine. Dar nu am fost mama care să vorbească, cânte și recite acțiuni, poezii, povești. Nu îmi venea. Nu stăteam mute, dar nu îi povesteam fiecare gest al meu. Oricum era în brațe non-stop. Eram același trup. Amestecam în oală cu ea pe umăr, aspiram, puneam rufe cu ea pe șold și simțeam că deja știe ce fac, îi transmiteam fără vorbe prea multe.

 

Îi puneam muzică, melodiile mele de confort mental, melodii vechi și noi preferate. Îi citeam articolele mele pentru revista școlară cu care am colaborat și după naștere. Apoi poveștile despre ea de pe blog.

Când a început Loli ”să vorbească” cu degetul în gură aaa, eeee, parcă mi s-a dezlegat și mie limba. Am început să conversăm cu adevărat.

Poveste despre alăptare prelungită și înţărcare blândă – românească 100%

Am făcut așa o introducere mare ca să ajung la prezentarea unei cărți frumoase, duioase și drăguț tare pictată. Și care îți servește cuvintele de care ai nevoie atunci când alăptezi prelungit și știi că la un moment dat, cu răbdare, veți porni pe drumul înțărcării și cum poți face lucrurile lin.

Doar țiți rămîne mică nu a fost cartea noastră de ajutor în înțărcare. Ar fi fost dacă apărea un pic mai devreme, când a văzut tiparul, Loli depășise momentul. O poveste cu poveste, aș putea spune. Cartea a fost scrisă de Dana Gânja (aici o găsiți cu mai multe povești danaganja.ro), ilustrată de Cristina Ignatiuc, a văzut lumina tiparului în urma unei campania de strângere de fonduri pe platforma Crestem Idei.

Poveste despre alăptare prelungită și înţărcare blândă – Doar ţiţi rămâne mică coperta

Povestea centrează un dialog tare duios și nu dulceag. Se potrivește tuturor. Eu, de exemplu, nu mă definesc duios. Nu sunt nici aspră, le spun pe toate din suflet, și, totuși, nu mă simt cu cuvintele armonioase pe buze every time, încât să pot aduce fiecare poveste lin, spre nevoia mea și a Lolitei. Dar învăț!

Cartea asta e frumoasă pentru orice părinte, care știe blândețe, povestește lucruri cu emoție, dar nu are inspirația de a aborda subiectul înțărcării așa cum și-ar dori. Este și pentru cei care au vorbele ca în poveste, cu ei, tot timpul. Rezonează bine și le aduce împăcare. Au procedat bine.

Momentul ”De ce?”

Pentru că te ajută să treci peste momentul când simți că dezamăgești puiul. Dacă nu îl poți alina la sân înseamnă că ai luat o decizie pripită și ți se urcă regretele în fiecare celulă. Dar copiii cresc și cu ei crește și dragostea noastră. Care va fi tot timpul, nu doar până în momentul când l-am dezlipit de la piept. După alăptare nu se oprește iubirea, asta va ști copilul, se continuă și dragostea și aventura vieții. Cu tot cu mami, dar nu cu laptele ei.

Povestea nu e doar pentru mame. Copiii au nevoie de ea. La fel și tații, care deși poate unii ar dori să alăpteze, dacă ar fi posibil, din dorința de a fi suport partenerelor, au nevoie să înțeleagă emoțiile mamei și ale copilului atunci când alăptează prelungit și aleg înțărcarea blândă.

Doar ţiţi rămâne mică - imagini carte

Poveste despre alăptare prelungită și înţărcare blândă – Doar ţiţi rămâne mică – imagini carte

Așadar, dragi părinți, citit cartea singuri, înainte, de câte ori e nevoie, lăcrimați îndeajuns pe imagini, text, priviți cu încredere în voi, în copiii vostri. Apoi citiți împreună. Decideți voi ordinea, până la urmă. Eu așa aș fi făcut. Loli o răsfoiește, amintește de jocul cu bebe, să o țin într-o poziție de alăptare. Dacă îi spun: Loli, vrei un frate sau o soră? Este foarte de acord, numai să nu-i dau țiți, că vrea și ea. Are nevoie de timp …încă. A trecut cât? Un an și ceva…

“Pentru că doar țiți rămâne mică. Dragostea crește odată cu tine”

0

Cărţi cu povești terapeutice pentru copii și părinţi

Am acasă 4 cărți pentru suflet, speciale, pentru copii şi adulți deopotrivă. Speciale, nu în sensul greu de digerat sau cu teorii uluitoare despre lumea înconjurătoare, sunt cărți ce pansează mai mult pe cei care trăiesc cu cineva special, în același timp sunt povești frumoase, revelatoare pentru cei care vor să înțeleagă diferențe și emoții. Aș fi putut spune exact ca în titlu – cărți vindecătoare, terapeutice, educative pentru orice cititor, indiferent de vârstă. Sunt, fără îndoială, numai că de cele mai multe ori nevoia acută de a integra până la nivel celular ideea de acceptare, de dragoste, apreciere față de semeni diferiți este mai mult a celor care trăiesc acolo, în ceea ce se definește diferit, special, unic.

Povești pentru suflet

Cărțile mele sunt Leia şi David, Ela cea fără de cuvinte, Băiețelul cu aripă de fluture, Copacul strâmb.

  • Prima, Leia şi David (autor Mădălina Turza, Ed. Zorio) poate fi povestea familiei tale, a vecinului din blocul de peste drum, a oricui. Povestea este scrisă de o mamă care are un copil cu nevoi speciale. Cartea este fix realitatea, te zvârcoleşte şi înfurie, te va face să plângi cu disperare. Aşa trăim de decenii, oricât ai vorbi, te-ai zbate pentru acceptare, ea nu vine uşor. Oricât de normal aparent ar fi cel diferit, cineva tot va fi acolo să arate cu degetul. Dar se învață și a pune degetul înapoi lângă restul degetelor și întinde palma frumos în semn de prietenie. Exact cum e subtitlul cărții – o poveste pe care tu o poți schimba.

Leia este o fetiță cu sindrom Down, fratele ei geamăn este David şi nu poartă un extracromozom ca Leia. Sunt doi frați diferiți, uniți prin dragoste. Când vine vremea să meargă la şcoală drumurile lor de joc şi învățare se despart. Povestea lor este deschisă, autoarea te lasă să îți imaginezi restul. La final nu intervine doar visarea, ci dorința de schimbare a realității. Cum e normal, simplu, acceptabil, empatic şi adevărat că oamenii sunt diferiți, cum acțiunile lor sunt după felul lor de a fi, și în acest fel experiențele diferite ne permit să învățăm unii de la alții și să evoluăm.

  • Ela cea fără de cuvinte (autor Victoria Pătrașcu, Ed. Cartea Copiilor), de fapt, e plină de cuvinte, și te umple de emoții şi sensuri. Îți umple capul şi inima de tot ce ai fi vrut să spui vreodată, deşi nu ai fost precum Ela și, cu toate astea, nu le-ai spus. În Ela eu mă regăsesc, de fiecare dată când nu am putut să fac cuvintele să iasă şi să spună ce voiam să se audă şi mă gândesc că Loli a întâmpinat greutăți în a spune cuvintele legat, o vreme, pentru că nu le-a auzit cu validarea exactă de la mine.

Ela trăiește cuvintele şi deşi nu le spune, ea are un fel de a le da glas, greutate şi chiar dacă nu o auzi, ai nevoie doar de răbdare și atenție ca să o înțelegi.

Îmi place Ela, e duioasă, greu de explicat oamenilor mici şi mari. Cine nu înțelege nevoia de a nu condiționa lucrurile care contează nu poate rezona cu ea. Nu poate rezona cu cei diferiți, nici transmite mesajul cărții. Oamenii care nu vorbesc îți spun mai multe decât crezi.

  • Băiețelul cu aripa de fluture (autor Ioana Chicet Macoveiciuc, Ed. Didactica Publishing House) este o poveste veselă, este ceea ce şi-ar dori orice copil. Să fie de poveste – jumătate om, jumătate vietate fantastică. Povestea este minunată, pozitivă, plină de speranță, exact cum ar trebui să fie toate poveștile oamenilor diferiți, speciali. Îmi place şi mă întristează. Spun imediat de ce.

David, băiețelul cu aripă de fluture, este un copil mulțumit, fericit, are prieteni, are ceva care aduce bucurie şi răspândește prietenie. Este diferit şi înțelege lucrul acesta. Înțelege şi că sunt oameni care nu știu să râdă, cărora nu le place înghețata, care fac lucrurile diferit şi e foarte bine.

Diferenţe și vise

A fi diferit, special nu înseamnă mai puțină dragoste, ba din contra dragostea nu suferă vreo limitare, iubim și respectăm oamenii cu aripi sau fără, cu extraromozomi, pe cei care au cuvintele la ei, dar le țin bine, pe cei care vorbesc mult și rostesc la nesfârșit aceleași cuvinte.

La ultima carte, în ciuda tonului vesel, tot simt cum mă împunge realitatea, pentru că știm unde se opresc majoritatea poveștilor. Fix la pagina cu băiatul care râde de aripa băiețelului. Suntem în acel punct încă, deşi se lucrează la realitatea asta și știu că schimbarea capătă contur. Îmi doresc ca viitorul și toate poveștile să fie exact așa cum le visează cei diferiți sau cum le proiectăm noi pentru cei care încă nu pot, dar muncesc enorm pentru aceste vise.

Copacul strâmb (autor Chris Colfer, Ed. Nemi) este preferata mea. Poate pentru că e o poveste la care Loli a avut răbdare. Pentru celelalte, atunci când i le-am prezentat, nu a avut vârsta și toleranță, dispoziția potrivită. Cartea o știu de la prietena noastră din cartier Miruna, și m-a făcut curioasă. Am cumpărat-o cu prima ocazie. Recunosc că îmi plac toate poveștile prezentate, însă cartea asta are o poveste care curge. Nu te lasă zvârcolit, plâns sau mirat, te lasă liniștit, deși ochii în lacrimi ai fetiței te rup și pe tine de la primele pagini.

O fetiță pleacă din satul ei plângând, deoarece copiii râd de ea și ajunge să se oprească la copacul strâmb. Copacii, ca în toate poveștile cu a fost odată, se pare că vorbesc când au ceva de spus. Copacul strâmb ajută fetița să se liniștească și îi pune povestea lui.

Și nu e vorba numai despre iubire fără limite, despre acceptarea celorlalți ci despre percepție și încredere. Ideea este că anumite diferențe pot fi supraviețuire, iar cu încredere și voință poți accepta și înțelege lumea în care trăiești.

Poate că te crezi altfel și te simți singură, dar într-o bună zi te vei face mare și vei afla că poți găsi mulți prieteni dacă privești în depărtare(…) fiecare pădure își are propriul copac strâmb

Alte povești știţi?

2

Prietena mea, Albina – o carte potrivită pentru copii 3+

Loli “citește” cărți de mică cu noi. Eu sau Iulian suntem povestitori și vocile personajelor. Cărțile fără text și cu poze mari erau favorite până spre 3 ani, unele sunt și acum. În plus, la cele cu dialoguri mai lungi simplificam mult deoarece o pierdeam de client. Rezistența la povești a crescut spre 4 ani, dar nu semnificativ și nu am insistat. Nu aveam neapărat poveste de seară sau ora de lectură. Dacă voia era minunat, dacă nu alegeam altceva de liniștit și relaxat.

Prietena mea, Albina – răbdare la citit

Provocarea cea mai mare a verii a venit imediat după petrecerea de ziua ei. Am încărcat mașina și ne-am mutat 2 luni și un pic la Ploiești. Eu i-am povestit de 2 săptămâni, estimările nu au fost tocmai precise, de altfel. A fost așa șoc, în sens bun, dar și cu multe tantrumuri, deși am pregătit-o din timp. La capitolul pozitiv a făcut click la multe achiziții care stăteau în așteptare și printre ele răbdarea pentru citit cărți cu text mai mult și cu povești simpatice despre prințese, curaj, căpcăuni, animale și despre familie. Am reluat cărți care la momentul cumpărarii nu au prezentat interes, nici nu voia să răsfoiască.

Ultima carte citită cu Loli a fost despre o fetiță și prietena ei. Prima citire este în sine o poveste.

Am plecat de acasă cu Loli pe trotinetă și cu chef de joacă să ne întâlnim cu Laura la metrou. A pedalat la troti, s-a oprit de nenumărate ori, a cules frunze, a căscat gura stânga-dreapta, am întârziat la întâlnire. Toate bune, veselie, nu știu dacă chiar și-o amintea pe Laura de la adunarea cu prințese, era bucuroasă că o vede și că se aude metroul. La nici 5 minute după ce Laura ne-a dat cartea a căzut și și-a julit tare genunchii. Și cu picioarele tremurate a vrut înghețată (după care era cu ochii înainte de testat asfaltul) și tartea cu Abina ca să ne liniștim și odihnim pe bancă.

Poveste pentru copii

Prietena mea, Albina – prima citire

Prietena mea, Albina – povestea de seară

Am citit din ea seara la culcare și vreo 2-3 zile la rând tot la culcare, la lanternă. E un fel de our style, povestea de seară este la lanternă.

Poveste de seară la lanternă

Prietena mea, Albina – poveste de seară la lanternă

Loli este, de obicei, mirată și fascinată de poveștile care prezintă o prietenie între copii și animale. Ea se teme de muște de exemplu (nu știu de unde frica asta), și s-a amuzat că poți prinde muștele cu pliciul. Veți citi în carte partea asta. I-am spus că așa le alungam și eu când eram precum fetița din carte, numai că ele au rolul lor în natură și sunt inofensive. Nu e nevoie să le rănim.

Prin urmare, Abina a impresionat-o, în sensul că poate fi prietenă cu o fetiță, crește mare, zboară apoi cu fetița călare.

Cartea centrează prietenia și nevoia de protecție și atenție pentru vietățile mici și aparent neînsemnate din jurul nostru.

Loli are în bibliotecă serii de povești despre animale și prietenia dintre ele, dar niciuna nu justifică științific legătură dintre ele. Biologic vorbind nici nu s-ar intersecta în natură. Ideea este că povestea de prietenie aduce de fapt în prim plan, deși informațiile sunt la final, câteva real facts despre albine. Și sunt puține cărți care fac asta, fiind axate pe efectul terapeutic, gen depășirea unei temeri.

Cunoștințele minime de biologie sunt pentru mine un atu al poveștii. Știu, vorbește biologul din mine. Informațiile din carte despre viața unei albine pot fi asimilate ușor și ajută copilul să reacționeze la prezența lor în concordanță cu rolul lor în natură: să nu le deranjeze, să aibă grijă la florile din parc care au albine pe ele, să nu se stropească lucerna sau gazonul din petecul verde din fața blocului, pentru că pot afecta albinele și alte insecte etc.

O poveste duioasă de prietenie poate pregăti de mici terenul pentru adevăruri naturale și crește dragostea pentru natură și vietățile din ea. Orașul cu tot ce e în el face parte din natură și nu doar noi, oamenii, locuim la bloc. În fiecare crăpătura din beton sunt mii de vietăți și fiecare are locul lui în ansamblul naturii.

Bun, acu că mi-am spus of-ul de naturalist, să vă spun un pic despre poveste.

Prietena mea, Albina – o poveste despre prietenie și despre natură

Într-un oraș gri și prăfuit o fetiță cu nume de floare, Daisy (mă bucur că numele nu a fost tradus), întâlnește o mică albină. Se simte amenințată de ea și vrea să o dea afară pe geam. Numai că e curioasă și o studiază. Albina nu se simte bine și fetița o ajută să se refacă cu apă dulce. Albina va pleca dar va reveni să se adăpostească de furtună și așa începe prietenia lor.

Se joacă o vară întreagă și se bucură una de alta. Oricât ar fi de plăcut jocul lor, albina visează în acel oraș prăfuit la florile sălbatice și colorate din locul de unde vine ea.

Poveste despre prietenie și despre natură

Prietena mea, Albina – o poveste despre prietenie și despre natură

Cele două prietene se aventurează în zbor până la marginea orașului unde încep pajiștile cu iarbă multă și flori de unde culeg semințe pe care le împrăștie peste oraș.

Ce credeți că se va întâmpla cu orasul prăfuit și gri în primăvara anului următor? Ei bine, vă imaginați cu siguranță, dar felul cum se întâmplă vă las pe voi să îl descoperiți.

Nouă ne-a plăcut cartea, este frumos desenată, textul este ușor și nu e nevoie de artificii de cuvinte pentru a simplifica povestea și o adapta pentru copil. Formatul e pe gustul Lolitei, ei îi plac cărțile mari pentru că desenele sunt mari și în acest caz efectul pastelat al lor se potrivește și permite vizualizarea detaliilor. Ceva mic ar fi fost șters și neinteresant pentru ea.

O poveste despre prietenie și despre natură este binevenită oricând în biblioteca copiilor de vârsta fetei mele. Pentru viitorii naturaliști este chiar o carte de ținut sub pernă.

Cartea a fost tipărită la Editura Cartemma, a fost tradusă în limba română de Laura Frunză, pe care o puteți vizita pe blogul ei www.laurafrunza.com – unde puteți descoperi o mulțime de idei pentru părinți și copii și numeroase titluri de cărți ce poartă amprenta ei.