Nu știu dacă v-ați trezit vreodată cu fălcile încleștate? Vă spun eu – Nu e plăcut!
După perioade de stres obserb că acest lucru devine frecvent, la fel și durerile de cap se intensifică. Senzația că îmi cad fălcile după ce le descleștez nu este ceva de vis, prin urmare am căutat soluții la această problemă. În plus, mă trezesc din somn uneori că scrâșnesc din dinți și nici acest lucru nu e foarte plăcut.
De vreo 8 ani de când suntem în cartier, am mers la medicul dentist de la blocul vecin. Am rămas fideli locației, pentru că am dat peste un doctor blând, profesionist. Când Loli a avut probleme cu primii dinți, tot la el ne-am dus și am aflat ce opțiuni aveam.
În pandemie am rărit vizitele la stomatolog, până la momentul când a fost imperios să schimb o plombă și, dacă tot eram la stomatolog, am vrut să aflu o soluție și pentru scrâșnitul dinților, durerile de gingii și dinți de la prima oră dimineața.
Așadar, să sparg misterul până intrăm în tema articolului. Am o gutieră drăguță cu care dorm acum și pe care fiică-mea o pândește non-stop să o probeze, deși i-am arătat la ce o folosesc, cum se întreține și, menționat de fiecare dată, că nu e formă pentru plastilină etc. Deoarece am păstrat mulajul, atracția e mare. Ar vrea să coloreze un pic, ici pe colo, dinții mulajului. Însă, îl pun bine dimineața, după ce fac igiena gutierei, ca să nu avem surprize. La finalul articolului, sunt pozele cu gutiera mea, așa numiții – ”dinții mei” din cutie.
Bruxismul – cauze, efecte
Despre bruxism am aflat mai multe de la d-na doctor Carmen Iordan, cabinetul Zumzi din Tineretului. Iată ce este bruxismul sau scrâșnitul dinților:
Bruxismul reprezintă activitatea conștientă sau nu, de scrâșnire, frecare sau înclestare a dinților celor doua arcade în timpul zilei sau în timpul noptii.
Majoritatea oamenilor nu sunt conștienți că au acest obicei. De obicei, partenerul de somn este cel care aduce la cunoștință scrâșnitul din dinți din cursul noptii. De cele mai multe ori, cei care suferă de bruxism, se trezesc dimineața cu dureri dentare sau cu dureri la nivelul articulației maxilare, cu dureri de cap sau migrene. Scrâșnitul noturn afectează, în timp, dantura. Cea mai frecventă manifestare a bruxismului este abraziunea dentară – uzura straturilor de țesut dentar – care poate afecta doar stratul superficial, smalțul, sau, în formele avansate, și stratul dentar profund, dentina, apărând sensibilitatea dinților la variațiile de temperatură ale băuturilor și alimentelor consumate.
Trăim într-un ritm destul de alert. Chiar dacă ultimul an ne-a domolit ca ritm din cauza pandemiei, ne-a ridicat nivelul de stres pe multe paliere.
Prin urmare,
Cauzele sunt complexe și destul de dificil de conștientizat, dar și de modificat. Bruxismul nocturn se poate manifesta în perioadele de agitație, stres care ne destabilizează fizic și emoțional. Utilizarea drogurilor sau a unor cantități ridicate de alcool, tutun, cafea, energizante pot fi incluse pe lista factorilor ce declanșează bruxismul.
Alte cauze posibile – bruxismul poate apărea și ca un efect advers la anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele sau o ocluzie (muscătură) defectuoasă.
Medicii nu cunosc în totalitate cauzele care duc la apariția acestei neplăceri, însă printre cele posibile, pot fi listate astfel:
- stresul, anxietatea, furia, frustrarea;
- cei care au o personalitate hiperactivă, competitivă, sunt mai predispuși la afecțiune;
- medicamente, cele antidepresive, chiar dacă în cazuri mai rare;
- poate fi cauzată de apneea de somn sau alte nereguli ce perturbă somnul;
- istoric în familie;
- boala de reflux gastroesofagian;
- la copii poate fi o reacție a organismului la durerile de urechi sau de dinți.
Măsuri de prevenție, diagnostic
Un consult stomatologic poate duce la identificarea acestui obicei. Medicul dentist observă abraziunea smalțului și posibilele leziuni la nivelul coletului (locul de întâlnire dintre coroana dintelui și rădăcina dintelui), iar printr-o suită de întrebări legate de subiect ajută la conștientizarea parafuncției. O metodă clară de diagnostic este însă reprezentată de electromiograma, care înregistrează activitatea muschilor masticatori (maseter si temporal) ce se contractă intens în timpul somnului bruxomanilor.
Relația medic stomatolog – copii
Pentru copii este benefic să construim din timp, de mici, de la primii dinți, relația armonioasă, de încredere cu medicul dentist ales, astfel ca un control stomatologic să fie de rutină, plăcere și să nu debuteze brusc cu o urgență stomatologică.
Este de preferat să ajungem cu copiii la control o data la 3-4 luni deoarece pot fi modificări rapide într-un timp scurt, mai ales la nivelul ocluziei (mușcăturii).
Este obligatoriu periajul de 2 ori/zi timp de 2-3 minute, cu atenție deosebită pentru periajul de seară. Apa de gură pentru copii dar și ața dentară (folosită cu ajutorul părinților) îmbunătățesc igiena dentară. Copiii care poartă aparat dentar pot folosi și dușul bucal, astfel se menține un indice scăzut al plăcii bacteriene.
De reținut!
In perioada 5-12 ani dantura copiilor este într-o continuă schimbare, ocluzia (mușcătura) este instabila, factori care pot duce la apariția bruxismului.
Metodele de tratament ar trebui să vizeze cauzele și anume îndepărtarea obiceiurilor stresante, psihoterapia, adoptarea unui ritm de viață de intensitate normală, respectarea rutinelor – în cazul copiilor. De asemenea, readucerea și stabilizarea unei ocluzii functionale corecte se poate realiza prin purtarea aparatelor dentare sau, pentru adulți, realizarea unor lucrări protetice care sa reechilibreze contactele interdentare.
Protejarea danturii pentru bruxomani
Pentru protecția suprafetelor dentare, recomandate și ușor de utilizat, sunt gutierele de bruxism, reprezentate printr-o folie de plastic de 1mm grosime, perfect adaptate pe arcadele dentare (se confecționează după amprentarea în prealabil a arcadelor maxilare). Acestea impedică uzura smalțului și reduc contracția musculară prin împiedicarea contactelor dintre arcadele dentare, acestea făcând o mișcare de glisare.
Bruxismul afectează și femeile și bărbații, se pare că în proporții egale. Cu alte cuvinte, ca o glumă, dar și la modul serios – la stres, reacționăm la fel când vine vorba de scrâșnitul din dinți atât ziua, cât și noaptea.
Spor…la somn liniștit, zile fără stres!
Sper să fie de folos informațiile prezentate, dacă suspectați că suferiți de bruxism, o discuție cu stomatologul nu ar strica. Ca să nu menționăm și ceva schimbări în stilul de viață.
La final,
Dacă vrei să vezi ce cărți citim, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii.
Dacă vreți să îmi spuneți părerea voastră despre cartea mea (care nu este depre dureri și dinți), iată trailer-ul este AICI, se poate comanda de AICI.
Și Ana avea în perioada de lock-down. Dar clar era pe fond nervos. Pe măsură ce ne-am revenit la o viață mai normală, nu a mai strâns din dinți.
Da, păi cred că toți ne-am încleștat fălcile cu pandemia asta. Asta e și una dintre soluții, să ne relaxăm un pic, să schimbăm ritmul dacă nu suntem bine.