Am fost la munte cu cadourile mele. Şi de ziua mea am fost liniştită şi a fost deajuns. Dacă în ceilalţi ani am făcut ceva, anul ăsta (nu mi se trage de la faptul că am mai îmbătrânit un pic, noooo ;))), I feel younger chiar! ) mi-am dorit să sărbătoresc potolit. Pe dinafară, deoarece pe dinăuntru sunt foc continuu. Când am fost eu molcomă? Never! Niciodată nu am ştiut ce vreau de ziua mea. Adică voiam ceva, erau prea multe 🙂 şiiii am primit în plus, de fiecare dată.
De ziua mea mi-am ţinut cadourile în braţe şi a fost minunat. Pentru că mă iubesc, mă fac numărul unu, merge şi pe treapta 2, când parcă nu am vlagă, dar nu mă las, atunci cât stau lipite de mine sau se învârt în jurul meu de parcă aş deţine adevărul universal. Că mă ţin pe podium nu doar la nevoie, ci în mod natural, cu toată dragostea.
Ziua mea. Zi de început de lună, 1 August! E a mea, specială, că am făcut broac pentru prima dată şi ce ar fi fost lumea fără mine? Who knows, ar fi fost cu un om în minus, probabil, dar nu la fel. Prin urmare, La mulţi ani, mie! La mulţi ani lume, mă ai de ceva vreme!
Asta era în timpul zilei….
Şi bine că anul ăsta am petrecut și acasă (cu o seară înainte). Muntele nu are pic de farmec dacă nu se iscă o febră de 40 şi un deranjament la stomac. But all ok, tot ziua mea a fost chiar dacă ceva liniştit se pare că nu mi se potriveşte. :)))
Un comentariu