Ziua Internațională a Diabetului cade în fiecare an pe 14 noiembrie. La momentul când am început lucrul la acest articol am căutat pe internet ceva referințe despre această dată și iată ce am găsit pe un site dedicat sănătății, de la noi: „conștientizare a populației cu privire la această afecțiune și la importanța prevenției”.

Am întrebat un părinte care are un copil diagnosticat cu diabet despre această zi, cum ar trebui să fie promovată, ce ar trebui să transmită un text dedicat acestei zile, pe ce ar trebui să se axeze, de fapt, de ziua mondială a diabetului.

Am pornind discuția de la cele două cuvinte din text: conștientizare și prevenție.

  • Putem preveni diabetul?

Pentru a răspunde punctual pornim de la ideea că există cel puțin 2 tipuri de diabet. Dacă ne referim la diabetul de tip 2, consider că poate fi prevenită sau întârziată manifestarea lui. Dar fiind părinte de copil cu diabet de tip 1 insulino – dependent, nu pot vorbi despre o prevenție. La declanșarea bolii, medicii, în general, nu au un răspuns ferm privind cauzele posibile ce pot declanșa acest tip de diabet. Deci prevenția în acest caz nu este posibilă cât timp nu cunoști cauza.

Partea de conștientizare pentru cei din afara diabetului sau a oricărei boli cronice este greu de atins. Ceea ce nu realizează mulți este că nu există garanții universale legate de boală sau dizabilitate sau că unii sunt mai norocoși, alții mai puțin.

Pentru diabet…

  • Ce înseamnă conștientizare?

Să fim constienți că există această boală, în diferite forme (cu referire la tipurile de diabet), și că poate să afecteze pe oricine. Acceptând boala, putem lua toate măsurile pentru ca diabetul, pe termen lung, să nu altereze calitatea vieții.

Dacă tot am atins subiectul despre ce înseamnă Ziua Internațională a Diabetului pentru un om direct implicat în temă, am avut ocazia și onoarea să aflăm și povestea apariției diabetului în viața lui. Înainte de a da drumul poveștii, țin să mulțumesc colegei mele de birou, deoarece pe ea am abordat-o, pentru încrederea de a o împărtăși și posta în acest articol.

  • Când a „apărut” diabetul in viața voastră?

În viata noastră diabetul s-a declanșat în urmă cu 9 ani. Fetița mea are diabet tip 1 insulino-dependent.

Înainte de debut, nu aveam suspiciuni de diabet. Fetița avea câteva simptome mai deosebite: pierdea în greutate, urina frecvent, avea o sete permanentă.  La momentul respectiv aceste manifestări aveau legătură cumva cu ceea ce făcea atunci: urma cursuri de balet, era cald, vară și nu ne-am dus cu gândul la boală. Existența unei dermatite, care nu mai trecea, ne-a atenționat și condus către mai multe investigații. Acesta a fost momentul care a dus la diagnosticarea diabetului.

Rezultatele analizelor care trebuiau să ne dea un răspuns legat de dermatită au fost copleșitoare. Toate simptomele descrise anterior, pe care nu le asociam unei boli, erau în strânsă legătură cu diabetul.

  • Cum a afectat dinamica familiei diagnosticul copilului?

Ne-a răsucit cu 180 de grade. Totul s-a învârtit în jurul calculelor, cantității de mâncare.

Din momentul diagnosticării, eu ca mamă, m-am concentrat asupra informațiilor legate de boală și am renunțat la serviciu. A fost posibil acest lucru deoarece am avut suportul partenerului. Timp de câțiva ani am fost umbra fetei mele.

Am însoțit copilul la școală, dar nu stăteam în clasă, ci pe hol. În excursii și tabere eram însoțitor, chiar „elev”.  Fratele ei, mai mare decât ea, era pregătit și învățat să intervină rapid în caz de hipoglicemie cu zahăr sau un suc dulce, dar și în caz de hiperglicemii cu administrare de insulină. De fapt multe persoane din jurul ei, inclusiv prieteni apropiați de aceeași vârstă, știau cum să intervină în cazuri extreme.

  • Cum reacționează prietenii familiei la un astfel de diagnostic?

Ca la orice boală apare grija inițial, apoi compasiunea. Am avut și am norocul de prieteni buni care și-au oferit ajutorul și care nu s-au retras din cercul de prieteni.

  • Există o parte bună a diabetului?

Da, oricât de greu ar fi de crezut există. Te obligă să fii rațional, constient că viața e frumoasă, că o viață haotică îti poate face rău. Diabetul îți arată că îți ții viața în propriile mâini.

Copiii sunt mai puternici decât credem, chiar se adaptează mult mai ușor la situație.

  • Un sfat pentru părinții cu copii diagnosticați cu diabet

Părinții întotdeauna sunt mai afectati decât copiii. Pentru părinți, sfatul meu este să păstreze o relație strânsă cu medicul curant al copilului și cu un terapeut pentru el, dar și pentru copil.

Să fie prietenii copilului, să învețe să-I asculte mai mult ca oricând și să nu îl streseze mai mult decât este cazul.

Să aibă încredere și să ofere încredere, iar partenerii să se sprijine reciproc pentru a face față provocărilor alături de copil.

  • Tehnologia, în cazul diabetului, ajută?

Da, trebuie să ne updatăm la tehnologie. Cu toate că ne face dependenți, nu trebuie să uităm modul cum ne-am descurcat și fără. Calculele sunt esențiale. Regula de trei simplă este baza.

Pentru diabetul de tip 1 insulino-dependent pompa de insulină și senzorii de glicemie sunt foarte importanți în controlul monitorizării.

  • Costuri?

Costurile financiare pentru orice diabetic sunt ridicate dacă nu există asigurare medicală. Recomandăm celor diagnosticați cu orice tip de diabet să depună dosar la CAS pentru decontare tratament, respectiv aparatura necesară monitorizarii.

Costurile emoționale nu pot fi măsurate. Nu vrem să fim pesimiști, dar când viața depinde de o picătură de insulină, esți realist și implicat, căci o picătură în plus sau în minus poate pune viata în pericol, iar acest lucru este greu de acceptat.

Gânduri de la un adolescent cu diabet…

Prin intermediul mamei, am aflat ce ar spune un copil cu 9 ani de diabet unui copil abia dignosticat:

Să fie puternic căci nu e nimic ce nu se poate învăța.

Recomandarea pentru cititorii părinți cu copii diagnosticați cu diabet, răspunsul a fost:

Să nu mai fie aşa de stresați și stresanți.

Înainte de a încheia acest articol, vă invit la un eveniment online – Din culisele diabetului – ce va fi transmis live pe pagina de Facebook a Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, sâmbătă, 13 noiembrie, între orele 18.00-19.00.

Dintre speakeri:

  • Ines Nerina Râmbu- Presedinte Asociatia „Type 1 Dreamers”, vlogger și blogger
  • Simona Dumitrescu- președinte Asociația „Luna Albastră Diabet”
  • Anamaria Drăguță- psiholog, fondatoare „Ora de terapie”
  • Ana-Maria Krapal- cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Întâlnirea va fi moderată de Violeta Cosor – biolog, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Publicul participant va avea ocazia să pună întrebări invitaților. Mai multe detalii pe pagina de Facebook a Muzeului Antipa – AICI.

Rămâneți informați …și sănătoși!

AICI este pagina de Facebook a blogului, acolo vezi când public lucruri care mi se par interesante și te-ar putea prinde și pe tine. Sau te poți abona la newsletter. Dacă ești în căutare de idei de activități AICI vezi ce meșterim.

Când nu ne jucăm sau facem teme, meșterim lucruri, citim! Dacă vrei să vezi ce cărți ne-au plăcut, aici este secțiunea noastră cu recenzii, recomndări de carte – Recenzie carte copii.