Despre cărțile Usborne a auzit toată lumea. Ne plac? Desigur. Îmi plac mie mult, copilul le scoate des din bibliotecă.
Adevărul este următorul: cine nu a făcut parte din generația anilor 80 nu va înțelege pe deplin setea noastră pentru cărțile copiilor. Suntem simpatici (știu) când ne minunăm de orice pagină și dezmierdăm cărțile cu povești precum proprii copii. Știi de ce? Pentru că nu le-am avut la vârsta copiilor noștri, plus motivul (la care vor ajunge și cei care nu empatizează cu noi acum, ci când le va veni vremea lor de părințeală): vrem să copilărim din nou, să fim copii (un pic) lângă copiii noștri. Să ne uimească fiecare lucru de care ne-am împiedicat, să ni se pară fabuloasă orice pietricică din drum, să vedem doar noutăți, să fim departe de tot ce nu ne inspiră și nu ne emoționează.
Cărțile din viața noastră
Tatăl meu la 16 ani lucra pe șantier și mergea la școală, la seral. Avea acasă 5 frați și o mamă bolnavă. Era cel mai mare și așa a început viața de cap al familiei. Cu ciment pe hainele de școală. Îmi spunea când eram mică, atunci când mergeam prin oraș – ”dacă dai tencuiala jos de pe blocul ăsta vor fi formule de chimie scrise pe acolo. Așa repetam eu pentru școală.” Biblioteca de acasă a avut destule cărți, să citim, să găsim în ele povești frumoase. Ce nu am avut, am împrumutat de la biblioteca orașului sau de la prietenii noștri de la etajul 2. Am apreciat cărțile, povestea din carte și povestea cumpărării și salvării lor, ca să ajungă în biblioteca familiei. Tata le cumpăra din banii lui de elev/muncitor, le ascundea sub pernă ca să nu le folosească colegii muncitori la toaletă. Da, nu găseai hârtie igienică cu 50 și ceva de ani în urmă.
Am pus povestea asta aici pentru că fiecare lucru care ne trece prin mână pe lângă povestea pe care o prezintă, are în spate încă una. La fel și cărțile. Cărțile întâmpină nevoi, înainte de a ajunge la îndeplinirea nevoilor celor care o cumpăra. O carte, o poveste a fost creată, muncită din nevoia autorului, a celui care lucrează cu cărțile pentru a transmite ceva, a vindeca ceva, de a învăța pe cineva.
Usborne Books
Ce spune Peter Usborne despre cărțile pe care editura lui le dă viață de ceva ani, ascultați mai jos:
Pe lângă filosofia autorilor de ”do it better”, cărțile cu clapete marca Usborne sunt perfecte pentru primele lecturi ale copiilor. Pentru că lectura nu începe doar cu ascultatul poveștii, ci și cu atingerea ei, pipăirea ei. Se simte. Cu alte cuvinte, adică cuvintele lui, că nu am ce să adaug, doar să vă spun ce am experimentat noi din colecția Usborne, iată definiții pentru aceste cărți:
- friendly – prietenoase
- distinctive – deosebite
- expert – nu mai traduc 🙂
- surprising – suprinzătoare
- thought-provokative – provoacă pentru dezvoltarea de abilități
Usborne – Cărți cu clapete – Primele întrebări și răspunsuri
Avem acasă cărți cu clapete, care nu cunosc odihna pe raftul bibliotecii. Loli le răsfoiește des fie singură, fie cu mine. Îi place mult să deschidă capetele. Până la cărțile cu clapete i-au plăcut mult cărțile pop-up. Partea de surpriza îi place și acum. Să vadă ce e acolo și care e mecanismul. O parte din pop-up-uri nu au putut fi recuperate. Au fost de prea multe ori „citite”.
La cărțile cu clapete e altceva. Explică lucruri și după ce îi trece curiozitatea de a le deschide și închide de sute de ori, le citim cu adevărat și ne bucurăm de informații.
Avem cărti cu clapete varianta în engleză direct de la furnizorii Usborne și din colecțiile Usborne în limba română de la Editura Univers Enciclopedic.
Ultimele noastre descoperiri sunt acestea două:
Pentru că cele de la Editura Univers Enciclopedic sunt traduse, sunt ușor de ”citit” și cu ajutorul bunicilor sau persoanelor care au grijă de copii. Loli iubește cartea How it works și tataia nu a putut citi (știe franceză și rusă) și povesti cum a făcut-o cu mine. Deși bunicul s-a descurcat la explicații, ea voia ca lucrurile să fie spuse cum povesteam eu.
Acum nu se mai supăra copilul și eu pot sta 5 minute cu cafeaua în brațe când vine tata. Cei doi pot citi împreună cărțile cu clapete.
Bun, cartea Cum văd eu și cum funcționează celelalte simțuri ale mele e foarte bună pentru 2-5 ani. Acoperă partea de senzorial pe înțelesul celor mici. Dacă copilul este pregătit pentru mai multă informație atunci cartea este numai bună pentru a recapitula informații și trece la o enciclopedie potrivită vârstei.
Ce este Luna? – Cartea cuprinde noțiuni introductive pentru 2+. Când era Loli mai mică nu ridica privirea de la jucăriile aflate la nivelul nasului ei. În parc ne duceam la cel mai mic tobogan și acolo își făcea de lucru, pe scară, pe sub ea, când sus când jos. Eu îi arătăm și povesteam despre pietricele, bețe, copaci, soare și lună, dar astrele și lumea înconjurătoare nu prezentau interes. Când a văzut luna într-o seara și a întins mânuță să o arate, zici că am primit-o cadou. O vreme o numeam doar eu, apoi a găsit ea nume – Nuna(luna).
Așadar, iată o carte pentru primele conversații despre lună. Merge citită oriunde. Are format mic, nu ocupă loc în rucsac. Chiar dacă nu interesează informațiile, clapetele vor fi numai bune de exersat motricitatea fină și grosieră.
Voi ce cărți cu clapete aveți? Să punem și noi pe listă.
Spor la citit!
Dacă vrei să vezi ce alte cărți citim, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii, pentru activități cu copiii, găsiți inspirație aici – Activități cu copii.
Pentru noutăți, informații utile, jocuri și evenimente dedicate picilor de 4-7 ani vă invit să urmăriți pagina de Facebook a blogului https://www.facebook.com/unsoideblog.