Mini călătorii în pandemie – partea a II-a

Ne place să călătorim, să ne plimbăm pe coclauri, să facem trasee interesante prin țară și în străinătate. De obicei, avem o călătorie mare pe an, un circuit de-a lungul căruia celebrăm ziua fetei. Ziua mândrei este în mai și noi preferăm călătoriile de primăvară când vremea este caldă, potrivită pentru un traseu cu multe activități și locuri frumoase care să ne conecteze, să ne revenim după lunile de iarnă.

Când ne permite bugetul facem o ieșire și la final de noiembrie început de decembrie, într-un loc încă însorit, ca să ne facem curaj pentru iarna ce urmează.

Cipru a fost surpriza din 2018. Nu am vizitat Ciprul până atunci și ne-a plăcut mult. Am aterizat, la venire, pe ninsoare spre viscol. Însă eram mulțumiți că am avut parte de încă un pic de vară. Povestea excursiei pe meleaguri cipriote – Cipru în noiembrie – 3 zile la căldură înainte de ninsoarea și gerul de acasă 

După Cipru, în următorul an, 2019, am zis să încercăm încă o călătorie de toamnă – iarnă pe altă insulă. Malta nu a fost doar soare precum Cipru, dar ne-a prins la fel de bine. Iată – Malta în noiembrie 

Cine s-ar fi gândit că în 2020 ne va lovi pandemia și toate planurile noastre de explorare a lumii cu copilul se vor amâna. Nu-i nimic, importat este să trecem cu bine vremurile acestea, să ne reluăm cuceririle pe harta lumii, în curând.

Am avut timp să ne gândim la ce ne place mai mult legat de călătorii, de explorarea naturii alături de copil. Anul acesta am făcut scurte plimbări să ne aerisim după lockdown, am stat cu bunicii  când s-a putut. Ne-am adaptat ca stil de călătorii, am căutat să avem parte de excursii inedite. Lăsăm călătoriile mari pe plan secund, ceea ce e ok din punct de vedere finaciar, ne concentrăm pe micile ieșiri care ne aduc relaxare, inspirație, care să ne aducă back to basics – familie și natură.

La finalul anului trecut am făcut lista destinațiilor pentru care ar fi bine să punem bani la ciorap, să avem parte de vacanțe faine în familie. Vedeți aici, să vă inspire pentru anii ce urmează, când vremurile vor fi mai bune, nevirusate.

Prima ieșire cu succes din acestă toamnă, iată – Idei de evadare în natură. Cazarea la căsuțe – o soluție de turism familial, pe timp de pandemie. Partea I

Pe timpul verii am exersat atracții de pe lângă casa bunicilor, în spiritul cultivării și educării gustului copilului pentru obiceiuri și tradiții. Excursiile pe meleaguri moldave:

1. Excursie de o zi pe meleaguri moldave – partea I – Muzeul ”POPA” Târpești
2. Excursie de o zi pe meleaguri moldave – Castelul Sturdza de la Miclăușeni – partea a II-a
3. Excursie de o zi pe meleaguri moldave – Cetatea Neamțului, partea a III-a

Am descoperit și aurul României – aproape de casa unor prieteni din inima Județului Alba – Rent a local tour guide to Roșia Montană – povestea unei drumeții și a unui tânăr localnic.

Bun, introducerea e gata, urmează partea a doua a descoperirilor noastre în materie de locuri de plimbat, stat cu copilul, pe plaiurile tării.

Când a căzut prima zăpada în București, noi am plecat din oraș. Nu că nu ne-ar fi plăcut zăpada, Loli iubește joaca în zăpadă. Am plecat să ne bucurăm de zăpadă în afara orașului. Până să ajungem la stratul de omăt ne-am oprit aproape de Peștera Muierilor. Am căutat o căsuță de vacanță, drăguță, cochetă, unde să ne bucurăm de căldura sobei cu lemne, după aerul tare de munte. Am găsit o căsuță pe Airbnb la Transylvania Log Cabins, și atunci când am rezervat nu am fost atenți și în loc de 2 nopți, am rezervat doar o noapte. Cum să facem, să dregem. Drumul era lung, prea puțin stat la căsuță, copilul ar fi avut ce bâzâi.

Prin urmare, am ales o cazare de mijloc, într-o pensiune, din Baia de Fier. Nu era chiar ideal, dar pentru somn a fost ok.  Ziua am stat pe coclauri, fără să avem compania altora. Deh, timpuri de covid. Au fost zile cu sandvișuri, dar a fost foarte bine.

Așadar, am stat la Pensiunea Tobo. Ne-a plăcut foarte mult plimbarea în zonă. Sunt niște trasee foarte frumoase pe lângă Peștera Muierilor. Ne-am plimbat în voie pe acolo, jucat prin pădure, plimbat pe bușteni. Ne-am jucat și în zăpadă pe colinele de lângă Rânca, fără să ne intersectăm cu alți iubitori de bulgăreală. Ar fi luat copilul zăpadă și la pachet, așa de fericit a fost.

La căsuța din copac am ajuns după ce am făcut o scurtă oprire la Cascada Șipot. O plimbare ce ne-a revigorat(adulții), care a fost și pe placul copilului nerăbdător să ajungă la căsuța din copac. Am privit cascada înghețată, am vorbit un pic despre gheață și cum apa se găsește pe Pâmânt în diverse forme. Nu ne-am intersectat cu turiști, a fost foarte bună oprirea.

La cabană, ajunși în sfârșit, am stat până s-a înnoptat afară. Loli a vrut să cunoaștem caprele proprieterilor, a explorat curtea, s-a dat în leagăn. Frigul și foamea ne-au adus în casă. Focul în sobă, plus descoperirea locului secret pentru dormit au fost highlight-urile serii. Cabana nu e o destinație de familie neapărat, e pentru cupluri, știți voi. Vom reveni doar noi adulții, acum că știm potențialul romantic al locului. Pentru moment…am ales să împlinim visul fetei de a sta la casă în copac.

Ne-am gătit pizza pentru cină, cabana are cuptor, nu are plită. Am făcut o reteță de pizza pe pâine și a mers foarte bine cu ceai și ciocolată caldă încălzite pe sobă. Am stat la povești pe întuneric cu ochii la focul din sobă, nu înainte de a ne cățăra în ”pod” și juca cu figurinele Lolitei. Statul la căsuțe înseamnă să vă organizați la partea de mâncare. Noi nu avem probleme aici. Deja avem experiență la bagajul de merinde pentru călătorii, suntem echipați și cu o butelie mică pentru gătit rapid în locuri unde nu există sursă de încălzire a mâncării. Totodată, e musai să știți să faceți focul, să fiți echipați corespunzător pentru vremea rece.

A doua zi, cafeau și laptele au fost servite pe balconul cabanei, ne-am jucat iar prin curte, am stat și lângă foc. Ne-am făcut bagajele lejer, am încărcat mașina și după o ultimă raită prin curte, luat la revedere de la căprițe, ne-am pornit spre casă.