Am vrut să fac tangram Lolitei. Pentru că nu am găsit nişte desene potrivite vârstei ei şi cum nu e chip să tai ceva prin casă fără să își bage nasul, am renunțat la idee. De fapt, am convertit ideea în modele de desen pentru construcții 2D cu forme și culori care să se potrivească cu materialele din spumă din dotare. Un struțo-cămilă sau tangram în versiune simplificată, zic eu, pentru 3-6 ani.
A durat vreo oră, după ce am culcat moața, până mi-am găsit inspirația. Ziua nu ai loc de inspirația mândrei de a face lucruri și răsturna casa cu susul în jos. Aseară pe la 11 m-am apucat și m-a prins ziua următoare. Dintre modelele pe care le tot vizualizam pe Pinterest nu se potrivea nimic cu ce aveam eu în gând și ca material de lucru. Erau complicate, nu aveam romb, trapez, triunghiuri mici.
Drept urmare, am încropit desene simple şi câteva mai elaborate.
Ce voiam să urmăresc prin jocul ăsta, pe lângă testarea răbdării mândrei și disponibilitatea (accesibilitatea exercițiului cognitiv) pentru astfel de joc:
– recunoaștere desen/model – casă, tren, fluture, barcă
– să exersăm motricitatea fină şi grosieră
– coordonare mână-ochi
– logica
– imaginația
– memoria
– răbdarea (de care am amintit) şi …mai zi tu ce a rămas.
Ce a ieșit în final (desenele le-am făcut într-un caiet de activități ca să le avem la un loc/nevoie, să nu le rătăcim, să îl putem lua cu noi în deplasare):
– i-a placut ideea, le-a studiat pe rând de am zis că acu zboară paginile, s-a abținut de la rupt😆
– a construit vreo 2 desene – tasele (casele) şi început alte 3, dar avea aşa o lene în a căuta formele
– cel mai mult i-a plăcut să facă baie printre culori, apoi a început să scormonescă în dulap și să facă mare de culori și vorbit la telefonul de jucărie.
Este un joc de logică şi dezvoltare abilități de geometrie (spațialitate, relația dintre forme simple și compuse, percepția modelului) potrivit pentru 3-6 ani.
Pentru Loli am adaptat desenele la formele cunoscute de ea, la ce aveam în casă. Puteam să fac niște modele mai simple, însă mă cuprinsese focul desenatului, mă gândesc poate că avea mai mult chef. Loli era deja obosită când i l-am prezentat. Fusesem în parc, şi, când veneam spre casă, i-am zis că va fi cald tare azi, vom sta mai mult în casă după-amiază şi că vom facem un joc cu culori şi forme. Credeam că a uitat, dar înainte de nani de prânz tot îmi repeta fome, fome.
Nu a durat mult, îl vom relua, completa cu alte desene pe măsură ce crește și rezistă la prezentat desene complicate, noțiuni abstracte despre forme.
Spor la joc! Sper să vă inspire aceste modele de desen pentru construcții simpatice.
Foarte interesant jocul. O să îl facem și noi când va mai crește Ana. 🙂 Cred că așa ți-ai dezvoltat și tu abilitățile de mai sus. 🙂
Mulțumesc. Răbdarea, daaaa
Apreciez foarte mult mamicile care fac lucruri atat de speciale pentru copilasi! Recunosc, eu nu i-am confectionat niciodata fiicei mele ceva atat de educativ si de simpatic. Poate doar o papusa din lana cu care s-a jucat aproape un an 🙂 Te felicit pentru toate ideile minunate pecare le pui in practica pentru micuta ta!
Mulțumesc frumos. Wow, eu la cusut şi țesut sau împletit nu ma pricep extraordinar. Nu am răbdare…poate din cauza asta. Pupici.
mi-ar plăcea să fiu fiica ta… 🙂
Ce simpatica ești😍