Rent a local tour guide to Roșia Montană – povestea unei drumeții și a unui tânăr localnic

Se împlinește luna de când am fost plecați pe coclauri, prin munți, am mâncat pe săturate și am avut timp să mă satur și de ploaie (care acum, pe caniculă, îmi cam lipsește).

Am ajuns într-una din zile și la Roșia Montană, baza nostră de campare fiind în Bistra, Alba. Pe drumul București – Bistra, am zis de multe ori vorba, pe care o știți și voi – frumoasă țară avem, păcat că e locuită. 

Bun, trecând peste tristețea faptului de mai sus, ziua cu drumeție prin Roșia Montană a fost foarte frumoasă, vremea cu soare a ținut pe tot parcursul drumeției (mai mult de atât nu poți cere când ești la munte, așa că plecăciune Cerului), iar traseul inedit pe toate planurile.

• Am urcat și coborât de am simțit că încă mai am mușchi sub stratul de piele și grăsime și peisajele au fost wow.
• Am asudat mai rău ca după un antrenament la sală (nu am fost de mult tare), dar am mâncat afine și zmeură cât pentru un an.
• S-a miaunat și plâns Loli de drum la alte cote decât acasă, de mai aveam un pic și o lăsam acolo. La final a zis că mai vrea în drumeție. E de bine, cu alte cuvinte.

Despre traseu nu lungesc vorba, doar fugitiv (pun poze, spre finalul articolului) pentru că nu despre asta va fi în întregime textul acesta, ci despre copiii acestei țări, așa cum e ea. De fapt, despre unul, pe care l-am cunoscut și care ne-a fost ghid și care mi-a dat așa speranță că locul fiică-mii e aici în România, încă nu ne pregătim de emigrare.

Așadar, traseul nostru a fost Centrul Istoric – Cariera Cetate – Piatra Despicata – Sfinxul de la Roșia – Piatra Corbului – Tăul Brazi.

Ghidul nostru a fost un tânăr foarte simpatic de 17 ani, Cristi Botar. Dacă intrați pe site-ul Visit Roșia Montană, îl găsiți la secțiunea Rent a Local Guide. Am ținut neapărat să îmi povestească cu cuvintele lui, cum a început totul, despre el, despre planurile lui, despre cum a simțit, copil fiind, întreg procesul Salvați Roșia Montană.

Adevărul este următorul: 17 ani este o vârstă miraculoasă, de tranzit spre tânărul adult – acea legalitatea de pe hârtie, dar înțelepciunea și mintea de 18 ani formată nu mulți o au. Este ceva rar când întâlnești semne timpurii ale unor young adults valoroși.

Îți mulțumesc, dragă Cristi pentru tur, pentru cuvintele frumoase de-a lungul drumeției și că ai fost deschis să ne spui povestea ta, ca ghid turistic și tânăr din partea locului cu aspirații și pasiuni frumoase.

Ghid la Rosia Montana

 Ca orice idee bună a venit pe neașteptate și exact la momentul potrivit. Nu este nici un secret că visul copilăriei mele nu a fost acela de a deveni ghid turistic și până anul trecut nici nu m-am gândit la această posibilitate. Am început acum un an să fac poze pentru site-ul Visit Rosia Montana. Eram un simplu fotograf fără experiență și fără un obiectiv clar. În timp, a început să îmi placă din ce în ce mai mult să fac poze și să încerc pe cât posibil să promovez zona. Într-o zi, co-fondatorul paginii a decis că ar fi o idee bună să oferim turiștilor pe lângă pozele de pe site și posibilitatea de a își crea propriile fotografii și amintiri de la Roșia Montană. Primul tur s-a desfășurat cu multe emoții și cu puțină stângăcie. Îmi amintesc primul meu tur și îmi dau seama cât de mult m-am schimbat într-o perioada destul de scurtă.

Între timp am început să mă simt din ce în ce mai liber alături de oamenii dornici de a descoperi Roșia Montană. Fiecare persoană cu care m-am întâlnit și-a lăsat amprenta asupra stilului meu de prezentare, a locurilor și a poveștilor de aici. Încerc pe cât posibil să comunic cât mai mult cu aceștia.

Aleg ziua, ora, traseul împreună cu turiștii, uneori stăm la o poveste după terminarea turului. Cu acestă ocazie turiștii pot să îmi dea și un feedback. Dacă anul trecut am avut numai trei tururi, acum nu îmi mai pot imagina o săptămână în care să nu am cel putin cinci-șase tururi. Îmi place ceea ce fac, îmi place să mă întâlnesc cu oameni din diferite părți ale țării și sper că reușesc ca pe parcursul unei drumeții, turiștii să-și construiască experiențe de care să își amintească cu drag.

Cine sunt eu – Cristi Botar

Când vine vorba despre mine…. sunt un băiat simplu de 17 ani care încearcă să valorifice fiecare oportunitate care îi iese în cale și care este mereu dornic de a învăța lucruri noi. Am foarte multe hobby-uri, pe care le practic cu plăcere.

În primul rand, sunt cercetaș de 7 ani, de aici s-a desprins și dragostea pentru natură și camping. Uneori îmi place să îmi iau rucsacul în spate, hainele impermeabile, aparatul foto și să petrec o noapte sau două singur în natură, să meditez. Iar dacă tot ajung în liniștea naturii ar fi păcat să nu profit de ocazie și să fac niște poze numai bune de pus pe site.

De fiecare dată când mă întorc dintr-o drumeție nu am liniște până nu editez cele mai reușite fotografii. Îmi place să lucrez în Photoshop, îmi place programarea și simt că fac progrese.

În al doilea rând, sunt alergător iar de această pasiune a mea sunt cel mai mândru. Simt că îmi oferă libertate, nimic nu se compară cu momentul în care, după o zi plina de activitate, găsesc energia necesară pentru a mai alerga câțiva kilometri. Îmi place competiția, îmi place să particip la maratoane împreuna cu ceilalți alergători, îmi place să îmi pun obiective și să mă bucur de fiecare kilometru al cursei.

Planurile de viitor legat de ceea ce faci acum

Tot ce știu este că acum mă bucur din plin de viața pe care o am, dar în același timp știu că nimic nu este permanent și că dragostea mea de schimbare îmi poate decide soarta în orice clipă. Am o mulțime de planuri în ceea ce privește viitorul. Idei care îmi năvălesc în minte și la care îmi face plăcere să mă gândesc. Momentan, mă concentrez pe experiențe și lecțiile care vin din acestea. Ca ghid, îmi doresc să ofer experiențe inedite tuturor celor care doresc să ne viziteze zona. Turiștii pot alege să viziteze Roșia Montană din multe motive – relief, istorie, aer curat și visul meu este să mai adaug câteva, oferindu-le un cadru cât mai primitor, creând un vibe aparte (pentru o nouă vizită, într-un viitor apropiat, desigur).

Salvați Roșia Montană

La momentul izbucnirii protestelor aveam 10 ani. Știam că se protestează de ambele parți, având prieteni care erau pro, dar și prieteni care se manifestau contra minerit. Am  înțeles pe fiecare pentru ce luptă, fiecare își dorea ceva bun pentru ei și Roșia Montana.

Astea fiind zise, la Roșia Montană veți fi pe mâini bune. Cristi și colegii lui fac treabă bună, studiați zona înainte de vizitare, povestiți copiilor realist despre istoria recentă a zonei și …

Alege un ghid care să dea glas istoriei locale, care să-ți dezvăluie pas cu pas adevăratele comori ale Roşiei Montane. Alege să auzi o poveste șuierată prin vânt, printre brazi, pe malul lacului Tăul Brazi.

Nu-i așa că vă faceți bagajele pentru Roșia Montană? Merită să vă opriți în zonă, închiriați un ghid local, precum Cristi și bucurați-vă de poveste și de ce vă oferă natura.

Mai jos, iată poze de pe traseu. Loli a fost când călare pe tati când pe jos cu spor, pe alocuri și în patru labe. Cu tot cu smiorcăielile aferente a fost declarată eroina zilei, fiind cea mai mică ca vârstă din grupul de drumeți.

În ziua vizitei la Roșia Montană, mi-am uitat ustensilele de fotografiat acasă, așa că majoritatea pozelor sunt de la prietenii drumeți. Până la urmă, ideea pe care merge Cristi mai sus – experiențe noi, inedite, să se întoarcă iubitorii de drumeții, prinde roade. Data viitoare venim mai pregătiți pentru povești și pentru a surprinde natura zonei în instantanee frumoase, bune de pus în albumul de amintiri al familiei.

Drumeții plăcute!

Nu uitați că vă așteptăm cu noutăți, informații utile, jocuri și evenimente dedicate și piticilor de 4-7 ani pe pagina de Facebook a blogului https://www.facebook.com/unsoideblog. Dacă vă este mai ușor pe mail, vă invităm să vă înscrieți la newsletter.

Dacă vrei să vezi/vedeți ce ne place să citim, aici este secțiunea noastră de cărți – Recenzie carte copii, pentru activități cu copiii, găsiți inspirație aici – Activități cu copii.

Cartea mea (da, am scris una!) are book-trailerul –  AICI. Dacă o veți citi, să îmi dați de veste. Se găsește AICI.

Am pus  și pe pagina blogului – în partea dreaptă (de pe desktop se vede), pe telefon mergi cu scroll în jos, este undeva sub secțiunea comentarii  – un banner drăguț, care vă direcționează către site-ul editurii (în cazul în care v-am făcut curioși).